Noul Cod Penal, care va intra în vigoare pe data de 1 februarie 2014, conţine un articol care încalcă grav libertatea fundamentală a presei, dar şi posibilitatea altor categorii de cetăţeni, fie ei politicieni, justiţiabili sau avocaţi, de a-şi exprima opiniile critice cu privire la activitatea instanţei şi a organelor de urmărire penală. Controversatul articol 276, gândit în timpul guvernării PDL, în perioada în care ministrul Justiţiei era Cătălin Predoiu, şi intitulat “Presiuni asupra Justiţiei”, prevede ca infracţiune emiterea de comentarii sau declaraţii publice negative la adresa judecătorilor şi a procurorilor şi deschide larg poarta unor abuzuri care ar încălca esenţa democraţiei şi dreptul fundamental la liberă exprimare, garantat în orice stat civilizat de pe planetă. Iată textual ce spune articolul de lege pe care mulţi l-au considerat, pe bună dreptate, un pumn cu grijă aşezat în gura presei libere. “Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

AUTOCENZURĂ Cu alte cuvinte, în situaţia în care un jurnalist sau un cetăţean implicat într-un dosar are “cutezanţa” de a face comentarii negative la adresa modului în care s-a efectuat o anchetă penală sau cu privire la decizia unui judecător, magistraţii vizaţi de criticile respective pot considera că s-a încercat influenţarea sau intimidarea lor şi pot depune plângeri penale împotriva celor care au făcut comentariile, reclamând că acestea sunt nereale. Articolul de lege dizolvă practic libertatea de exprimare, în condiţiile în care orice remarcă negativă sau comentariu critic poate intra sub incidenţa legii. Articolul 276 nu ar face nimic altceva decât să blocheze accesul populaţiei la informaţii de interes public legate de dosarele instrumentate şi judecate în România, în condiţiile în care o astfel de prevedere va genera o (auto)cenzură din partea celor care nu îşi vor putea exprima opiniile, de teama că s-ar putea alege cu dosare penale.

INIŢIATIVĂ Premierul Victor Ponta a anunţat ieri că USL susţine în totalitate iniţiativa legislativă aflată în dezbatere în Senat privind garantarea dreptului de liberă exprimare, el arătând că aceasta va fi adoptată imediat după debutul sesiunii parlamentare. "Există în Parlament o iniţiativă legislativă, la Senat, pe care USL o susţine în totalitate şi sperăm să o adoptăm imediat ce începe sesiunea, referitoare la garantarea dreptului la liberă exprimare. În primul rând este vorba despre presă, dar nu doar de presă. În noul Cod Penal există un articol considerat de către presă, în ansamblu, şi de către asociaţiile internaţionale ca limitând această libertate de exprimare“, a spus Ponta, ieri, după şedinţa USL. Ponta preciza duminică seară, la Antena 3: “Orice articol care afectează libertatea de exprimare şi libertatea presei sunt gata să îl abrog la 1 februarie, prin Ordonanţă de Urgenţă, dar Codul trebuie să intre în vigoare pentru că e un Cod de care avem nevoie. Noul Cod Penal nu este un Cod Penal rău, a fost adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului Boc, în 2009, pe baza unui proiect asumat de ministrul Justiţiei de atunci, domnul Predoiu, şi cerut în mod expres de preşedintele Băsescu. Acum nu le mai place Codul. Nu îmi e clar de ce nu le mai place. E treaba lor, dar el va intra în vigoare la 1 februarie. M-am uitat la sesizarea dvs. (a jurnaliştilor - n.r.) şi a uniunilor de jurnalişti naţionale şi internaţionale şi, da, am discutat şi cu ministrul Justiţiei, dacă este nevoie prin Ordonanţă de Urgenţă, dacă o lege ia prea mult timp, sunt gata să modific acele prevederi care îngrădesc libertatea presei imediat ce am dreptul să dau Ordonanţă”.

ÎNGRĂDIREA LIBERTĂŢII DE EXPRIMARE În 30 octombrie 2013, liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, şi deputatul PNL Alina Gorghiu au anunţat depunerea unei propuneri legislative care abrogă din noul Cod Penal prevederea care instituia sancţiuni pentru declaraţii critice la adresa acţiunilor magistraţilor. Argumentele prezentate de Scutaru şi Gorghiu vizează faptul că respectivul articol ar îngrădi libertatea de exprimare garantată prin legea fundamentală şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. „Dispoziţia este de natură să îngrădească libertatea de exprimare, instituind sancţiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass-media este acela de a culege informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi de a transmite ulterior aceste informaţii publicului“, motivează iniţiatorii propunerii legislative.

“NU ESTE NORMAL!” Prevederea legislativă a generat un val de reacţii negative. “Acest articol va fi eliminat din legea respectivă pentru că reprezintă un atac la libertatea de exprimare a presei, în primul rând. În orice stat democratic din lume există libertate de exprimare, iar dacă România s-a angajat pe acest drum şi a vrut să devină o ţară democratică, aberaţiile de genul acesta trebuie să dispară. Nu este normal ca jurnaliştii sau alte categorii de cetăţeni să nu îşi poată exprima opiniile din cauza unei astfel de prevederi legislative”, a declarat, pentru „Telegraf”, social-democratul Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului României. “Trebuie observat, în primul rând, faptul că articolul de lege cuprinde nişte condiţii care trebuie întrunite pentru a se putea vorbi despre comiterea unei infracţiuni. Trebuie să poţi proba faptul că scopul în care o persoană a făcut o declaraţie sau a emis o opinie negativă este acela de a influenţa sau intimida magistraţii. O astfel de prevedere poate suscita numeroase interpretări diferite. Eu consider că prioritar este principiul fundamental al dreptului la opinie, al libertăţii de exprimare”, a declarat, pentru “Telegraf”, prof. univ. dr. Ioan Doltu, prorector de onoare al Universităţii “Andrei Şaguna”, din Constanţa.