Humanitas a publicat, recent, "Tinereţe fără bătrîneţe", o carte în care istoricul Lucian Boia analizează imaginarul longevităţii din Antichitate pînă astăzi. Potrivit editurii, visul vechi al omenirii, de a trăi sute de ani, a născut o mulţime de sugestii: fîntîna tinereţii, insulele irlandeze ale omenirii, regimul aproape de înfometare recomandat de Cornaro, iaurtul bulgăresc ţinut la mare stimă de doctorul Mecinikov, grefarea testiculelor de cimpanzeu practicată de Voronov şi altele. Acum, într-o epocă a ştiinţei şi a tehnologiei, intră în joc biologia celulară, genetica, clonarea. Cert este că, de un secol încoace, speranţa de viaţă şi longevitatea au crescut considerabil. Să fie acesta începutul unei revoluţii biologice?

Humanitas a mai publicat în 1999 "Mitul longevităţii. Cum să trăim 200 de ani" de Lucian Boia. Noua apariţie, din seria de autor Lucian Boia, este o traducere din franceză semnată de Valentina Nicolae. Istoricul Lucian Boia, în vîrstă de 62 de ani, şi-a început cariera universitară în 1967 la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A ocupat funcţiile de secretar general şi vicepreşedinte al Comisiei Internaţionale de Istorie şi Istoriografie şi este director fondator al Centrului de Istorie a Imaginarului. A scris, printre altele, "Mitologia ştiinţifică a comunismului", "Istorie şi mit în conştiinţa românească", "România ţară de frontieră a Europei", "Pentru o istorie a imaginarului".