ISTERICALE PREZIDENȚIALE Lupta pentru banii ţării s-a dat, marți seara, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Acolo Traian Băsescu e șef și se chinuie să demonstreze asta. Ședința trebuia să parafeze, printre altele, bugetele serviciilor de informații. Dar Băsescu nu putea pleca acasă fără să facă puțin circ. În timpul discuțiilor, el a reproșat premierului Victor Ponta și ministrului de Finanțe, Ioana Petrescu, că nu au strategie și că au întârziat proiectul de buget. Ca atare, Băsescu a lăsat în aer problema bugetelor MApN, MAI, SRI, SIE, SPP şi STS (instituții care au atribuții în apărarea și securitatea națională), amânând avizarea lor până când Guvernul va preciza care vor fi resursele ce le vor susține. Deciziile în cadrul CSAT se iau prin consens, astfel că, în cazul în care cel puțin un membru nu este de acord, hotărârea supusă aprobării nu se mai adoptă. Se pare că acel membru a fost tocmai Băsescu care vrea ”o imagine foarte clară a banilor”. Ironia reproșurilor băsesciene privind întârzierea bugetului este de neînțeles, în condițiile în care bugetele țării în perioada Cabinetului Boc erau mereu în întârziere, după ce erau tranșate la Vila Lac. Pedeliştii au depăşit de multe ori nu doar termenele legale, ci şi limitele bunului simţ, căci împărţirea bălmăjită a banilor nu lăsa loc niciodată de previziuni. După numărul lui Băsescu, CSAT a aprobat, însă, bugetul de stat ”pentru primul an de război”, pentru perioada 2014 - 2016, conceput ca parte integrantă în ansamblul de măsuri care se stabilesc pe timp de pace pentru satisfacerea cerinţelor de apărare, concomitent cu asigurarea continuităţii activităţii, în caz de război.

MAI MULȚI MILITARI Tot în CSAT s-a decis ca toate autorităţile şi instituţiile publice centrale care deţin informaţii clasificate să finalizeze inventarierea acestora. De asemenea, membrii Consiliului au aprobat Planul Național de priorități informative și Programul de activitate al CSAT pentru anul 2015, documente prioritare pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională. În continuare, șeful statului a cerut Guvernului să gândească, elaboreze şi să legifereze o strategie prin care tranzitul gazelor naturale care vor fi exploatate în Marea Neagră să se facă prin Transgaz. Cu privire la participarea Armatei României la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan, în anul viitor, membrii Consiliului au analizat solicitările NATO referitoare la suplimentarea forţelor şi mijloacelor româneşti destinate să participe în acest teatru de operaţii. Consiliul a aprobat suplimentarea, pentru 2015, cu până la 450 de militari, stabilindu-se pentru această misiune un plafon maxim de 650 de militari. Referitor la Planul de întrebuinţare a forţelor armate ale României care se trimit la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, Consiliul a aprobat ca Armata să disloce la astfel de misiuni şi operaţii 895 de militari. Comparativ cu acest an, numărul acestor forţe pentru 2015 este diminuat cu 416 de militari. În ceea ce priveşte Ministerul Afacerilor Interne, forţele care vor participa la misiuni sub egida NATO, UE, OSCE şi ONU vor fi de 1.183 de militari şi poliţişti. Faţă de anul 2014, numărul acestora este mai mare cu 392 de cadre. În ceea ce priveşte evaluarea consecinţelor crizei din Ucraina, membrii Consiliului au concluzionat că aceasta afectează domenii de interes strategic ale României, precum securitatea maritimă şi aeriană, economică, ameninţări asimetrice, dar şi dimensiunea politică a relaţiilor României cu statele din regiune, pe de o parte, şi cu Rusia, pe de alta.