Anii de tranziţie către economia de piaţă au erodat serios încrederea românilor în mecanismele economice şi politice ale ţării, însă au îndreptat speranţele către biserică, armată sau presă. Spre deosebire de occidentali, care au mai multă încredere în jurnalişti decît în managerii de top sau în politicieni, românii consideră că cei aflaţi în fruntea marilor companii merită tot sprijinul lor. După cum arată Indexul publicat de GfK, unul dintre liderii mondiali în domeniul cercetărilor de piaţă, managerii înregistrează în România una dintre cele mai înalte cote de încredere din Europa, fiind întrecuţi doar de cei din Danemarca. Cu excepţia ţării noastre şi a scandinavilor, ceilalţi europeni sînt reticenţi cînd vine vorba de manageri, ziarişti sau preoţi. Dacă 85% din germani se arată neîncrezători faţă de manageri, olandezii sînt printre cei mai virulenţi contestatari ai acestora. Atitudinea pozitivă faţă de elitele business-ului şi faţă de ziarişti este confirmată de procentele încurajatoare din România şi Polonia, cîte 58%, în vreme ce americanii cred mai mult în jurnalişti decît în manageri. În clasament, la acest capitol, urmează Bulgaria şi Spania, cu 54%. Cei mai suspicioşi în privinţa jurnaliştilor sînt britanicii, olandezii şi francezii, unde doar un sfert din populaţie are o părere bună despre presă. Reprezentanţii celei de-a patra puteri în stat se bucură de o imagine pozitivă în Bulgaria şi Spania, cei mai suspicioşi fiind britanicii, olandezii şi francezii. În vreme ce în România este considerată o instituţie dominată de corupţie, alături de justiţie, poliţia are încrederea americanilor şi a vest - europenilor. Totuşi, românii au cea mai mare încredere în preoţi (79%), cu mult peste media europeană, însă cinstea \"oamenilor Domnului\" este apreciată şi de germani (72%). Nu acelaşi lucru se întîmplă şi în Franţa, Spania sau Grecia, unde cetăţenii şi-au exprimat clar scepticismul faţă de preoţi.