Nu este pentru prima dată când se vehiculează ipoteza potrivit căreia sunt medici care fac jocul unor firme de medicamente, în schimbul unor congrese medicale sau chiar unor vacanțe. Medicii nu trebuie să facă altceva decât să ”bage pe gât” pacienților produsele pe care firmele le vând. Asta n-ar fi nimic dacă bolnavii ar avea, cu adevărat, nevoie de respectivele tratamente, iar ele ar fi cea mai bună alegere pentru salvare, vindecare sau îmbunătățirea calității vieții, în cazul în care nu se mai poate face nimic, boala fiind incurabilă. Și cum tratamentele oncologice sunt foarte costisitoare, s-ar părea că aici se fac cele mai multe ”aranjamente”.

PROCURORII AU DESCINS Drept dovadă, ieri, Procurorii DNA au făcut percheziţii la companii farmaceutice, la distribuitori de medicamente, la spitale şi clinici de oncologie, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie, în legătură cu înţelegeri privind prescrierea unor medicamente, cu recompensarea doctorilor. Potrivit unui comunicat al DNA, se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracţiuni de corupție şi asimilate celor de corupţie, care ar fi fost comise în perioada 2012 - 2015. Mai exact, procurorii au făcut 61 de percheziții în Bucureşti şi județele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, la sediile unor societăți comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA. Sursele citate de Mediafax au precizat că în aceste activităţi ar fi fost implicaţi 16 medici, şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, subprogramul Oncologie, inclusiv un preşedinte al Comisiei de Oncologie şi un inspector de la DSP Mureş care controlează farmacii. La nivel naţional, fenomenul este îngrijorător pentru sistemul de sănătate, acţiunile de recompensare a unor persoane din lumea medicală, în scopul creşterii vânzărilor de medicamente pe piaţa farmaceutică din România pentru anumite companii farmaceutice sau pentru medicamente distribuite de anumiţi distribuitori, fiind larg răspândite. Cât privește recompensele, s-ar părea că medicii care prescriau preferenţial anumite medicamente ar fi primit din partea  producătorlori de medicamente excursii şi vacanţe în Franţa, Canada şi SUA, numai în 2014 o firmă plătind unui operator de turism peste 4,1 milioane lei, care reprezenta ”mită mascată” pentru doctori, spun surse judiciare.

Anchetatorii au identificat facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în orașele Ottawa - Canada (perioada 12-16 februarie 2013), San Diego - SUA (perioada 24-31 octombrie 2013), eveniment Hotel Kronwell Brașov (perioada 18-20 iulie 2014), eveniment Hotel Internațional Iași (perioada 23-24 iulie 2014) și eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 1-3 august 2014), au precizat sursele citate. În ce priveşte evenimentul organizat în Ottawa, în perioada 12-16 februarie 2013, anchetatorii arată că acesta a avut loc în realitate la Paris, în ianuarie 2013. La deplasarea în Paris au participat aproximativ 30 de medici, fiind decontate cheltuieli de cazare, masă, transferuri, bilete de avion și bilete de spectacol. ”Sub aparența participării la un eveniment medical în orașul Ottawa, firma de medicamente a solicitat prestatorului de servicii de turism să organizeze o deplasare, la Paris, în scop turistic, la care au participat mai mulți medici”, susţin sursele citate. În cazul evenimentului care apare în acte ca fiind organizat la San Diego, în perioada 24-31 octombrie 2013, procurorii au stabilit că, în realitate, deplasările s-au realizat la San Diego (patru nopți) și Las Vegas (trei nopți). ”Deși în realitate deplasarea s-a efectuat în două locații succesive, reprezentatul firmei de medicamente a solicitat reprezentantului firmei de turism ca pe facturile ce vor fi emise să apară numai destinația San Diego, încercând să ascundă faptul că deplasarea în Las Vegas a avut în realitate un scop turistic”, au arătat sursele citate. Din datele obţinute de anchetatori mai rezultă că pentru desfășurarea evenimentelor externe din Ottawa și San Diego, firma de medicamente ar fi încheiat mai multe contracte de sponsorizare cu medicii participanţi la aceste întruniri. Pentru ”congresul” de la San Diego, care ar fi avut ca temă reumatologia, participanții sponsorizaţi ar fi fost cazați inițial în San Diego, pentru câteva zile, ulterior fiind transferați în Las Vegas, unde au fost cazați la hotelul Bellagio, tot timp de câteva zile. În timpul petrecut în Las Vegas a fost făcută o excursie la Grand Canyon, iar evenimente cu conținut științific în Las Vegas nu ar fi existat, conform datelor anchetatorilor. Mai mult, medicii vizaţi de aceste activităţi ar fi fost implicaţi şi în realizarea unor aşa-zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi. Studiile în cauză nu ar avea însă la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente. Prin creşterea vânzărilor unor produse cu valoare ridicată - Avastin, Herceptin, Interferon, Zoladex, Tarceva, folosite în cadrul programelor Naţionale de Oncologie şi de Terapie Intensivă a Insuficienţei Hepatice - ar fi fost majorat artificial numărul de pacienţi incluşi în scheme terapeutice şi ar fi fost crescute stocurile de medicamente în cadrul farmaciilor cu circuit închis, nejustificată prin rulajul efectiv al acestora în cadrul Programului Naţional de Sănătate. Această situaţie ar fi dus la direcţionarea fondurilor alocate în funcţie de interesele operatorilor farmaceutici agreaţi, prejudicierea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) şi apariţia unor sincope în asigurarea altor produse integrate în schemele terapeutice ale pacienţilor, fiind astfel afectate calitatea şi continuitatea actului medical. Potrivit surselor citate, s-ar fi creat relaţii la nivelul directorilor medicali şi medicilor şefi din Case Judeţene de Asigurări de Sănătate, în unele situaţii chiar şi al funcţionarilor din Compartimentele Programelor Naţionale de Sănătate şi Farmacii (CPNSF) constituite în structura acestora, cu atribuţii de control pe linia derulării PNS, respectiv pe linia relaţiei cu farmaciile. Anchetatorii susţin că, în unele situaţii, reprezentanţii medicali ai firmelor producătoare şi distribuitoare de medicamente s-au implicat inclusiv în procesul de întocmire şi promovare spre aprobare la nivelul Comisiei de specialitate a CNAS a dosarelor necesare includerii şi menţinerii unor pacienţi din cadrul Programelor Naţionale de Sănătate în anumite scheme terapeutice, bazate pe produsele promovate de aceştia.

CE SPUN ASOCIAȚIILE DE PACIENȚI Preşedinte Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, a declarat că ar exista, într-adevăr, o practică, nu la toți. ”Există o practică de marketing agresiv în ceea ce priveşte promovarea unor produse, pornind de la suplimente nutritive sau medicamente pentru care pacientul este obligat să plătească sume importante de bani. Există, de asemenea, şi un marketing agresiv pentru scoaterea de pe piaţă a unor medicamente utile, pe care medicii le prescriu, dar pacienţii nu le mai găsesc la farmacie. Medicii sunt nevoiţi acum să găsească alte scheme terapeutice. Peste 850 de medicamente au dispărut din farmaciile noastre”, a declarat Barbu. La rândul său, președintele Asociației Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, a declarat că crede în doctorii din România, și că este convins că ei prescriu potrivit protocoalelor. Cât privește administrarea medicamentelor extrem de scumpe, ele se dau cu aprobarea CNAS. ”(...) sunt verificate foarte bine dosarele și doar cele care corespund protocoalelor sunt avizate pentru ca pacienții să primească tratament”, a adăugat el. Irimia este de părere că dacă ar exista un registru național de pacienți, de altfel document cerut încă din 2001, poate acum nu s-ar mai fi confruntat cu o asemenea problemă. „Acest registru ar fi dat și o statistică, iar bugetul se construia pe o statistică, nu pe istoric. Inexistența lui duce la asemenea derapaje, interpretări sau la necazuri multiple, atât pentru pacienți, cât și pentru medici”, a declarat Cezar Irimia.