17 familii de meşteri populari din şase judeţe ale ţării şi-au mutat atelierele, pentru cinci zile, la Pavilionul Expoziţional Constanţa, acolo unde, de sâmbătă până miercuri, se desfăşoară prima ediţie de la malul Mării Negre a Târgului Regional pentru Meşteşuguri şi Artizanat. Icoane pe lemn, ouă încondeiate, vase de ceramică şi sticlă, de diferite forme şi mărimi, ţesături, broderii, podoabe din argint sau mărgele şi multe alte produse realizate manual, cum ar fi tentantele cosmetice făcute în casă, toate pot fi achiziţionate la preţuri speciale de către cei care iubesc tradiţia. Târgul poate fi vizitat până miercuri, inclusiv, între orele 10.00 - 19.00.

Târgul, organizat de Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC), îşi propune să susţină micii meşteşugari în promovarea produselor autentice româneşti, reunind artizani pricepuţi din Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Buzău şi Vrancea.

CU ROATA OLARULUI, LA TÂRG Pentru ca tradiţia să aibă continuitate, meşterii şi artizanii nu au venit la malul mării doar cu rodul muncii lor, ci şi cu obiectele cu care îşi câştigă existenţa. Astfel, Marcel Mocanu, olar din tată-n fiu, a adus la Constanţa, tocmai din localitatea gălăţeană Braniştea, roata olarului, pentru ca vizitatorii, mai ales cei mici, să vadă cum lutul prinde formă sub mâinile vrăjite ale meşterului. „Bunicul meu a fost olar, tata a fost olar, băiatul meu din America practică acest meşteşug din pasiune”, a spus meşterul Mocanu, care a venit la târg alături de soţia sa, Maria, care-i este ajutor de nădejde. Dacă vor să cumpere ceva, vizitatorii au de unde alege: de la ulcioare elegante, ceşcuţe din lut, vaze, până la oale mari din lut, ideale pentru sarmale. Preţurile încep de la trei lei şi ajung până la 45 de lei.

IMAGINI DESPRINSE DIN TABLOURILE LUI GRIGORESCU Lângă standul familiei de olari Mocanu, membrele Asociaţiei „Bisoca” din Buzău oferă, cu dărnicie şi cu zâmbetul pe buze, lecţii de ţesut copiilor, în special fetiţelor. Aplecate peste războiul de ţesut în miniatură, cu broboade pe cap, ele par desprinse dintr-un tablou de Grigorescu. Asociaţia poartă numele unei localităţi de munte din Buzău. „Ideea de a înfiinţa această asociaţie a plecat de la dorinţa de a schimba ceva în comunitate, de a încuraja oamenii să lucreze acasă. După jumătate de an, are un impact foarte puternic în comunitate, iar oamenii au încredere în asociaţie”, spune Cristina Căşaru, de profesie medic veterinar, una dintre cele trei fondatoare ale asociaţiei. Şi la standul Danielei Muja din Constanţa, cei mici fac... coadă, bucuroşi să participe la atelierul de pictură, pe când părinţii caută ceva cu care să-şi împodobească locuinţa de Paşti: un ou încondeiat sau o lingură pictată.

Cei preocupaţi de tradiţie, dar mai ales de portul tradiţional pot găsi la standul asociaţiei „Artizana” un costum popular complet. „Fiecare piesă este lucrată în casă. Pânza de bumbac este ţesută pe război. De aceea este şi aşa de scump: 1.200 de lei”, spune Teodora Comănescu. „De mică am crescut într-o familie care s-a întreţinut cu meşteşugul ţesutului”, spune „artizana” Comănescu.

Deschiderea oficială a Târgului Regional pentru Meşteşuguri şi Artizanat a fost prefaţată, sâmbătă, de o conferinţă de presă susţinută de şeful OTIMMC Constanţa, George Fulina, directorul de cabinet al secretarului de Stat al ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, Ana Loredana Predescu, şi senatorul Partidului Conservator, Mircea Banias. „Este prima dată când acest târg regional organizat de noi, OTIMMC, se desfăşoară la Constanţa, deoarece până acum se desfăşura ca târg naţional, la Bucureşti”, a spus şeful OTIMMC Constanţa, George Fulina.

„Provin dintr-o zonă încărcată de tradiţie, zona Horezului, şi sunt foarte încântată când văd că se creează oportunităţi micilor meşteşugari, micilor întreprinzători de a se reprezenta la nivel local. (...) Acest târg face parte dintr-un program care include opt târguri. Următorul va avea loc la Iaşi, între 30 aprilie - 4 mai, şi se va încheia în octombrie, la Cluj”, a spus Ana Loredana Predescu.

„Am amintiri legate de zona istorică a Maramureşului, unde am copilărit şi unde meşteşugarii sunt persoane foarte importante şi respectate în comunităţile lor. În această epocă a globalizării, în care industria suvenirurilor poartă o etichetă „made in China”, este foarte important să sprijinim artiştii populari care au perpetuat, de-a lungul secolelor, tradiţii care ne definesc ca popor”, a spus senatorul Mircea Banias, care a promis că va avea o iniţiativă legislativă pentru a proteja meşteşugarul românesc.

La conferinţă au participat şi meşteri populari, care şi-au exprimat, cu acest prilej, şi doleanţele. De exemplu, meşterul iconar Liviu Balac, din Buzău, a spus că se confruntă cu problema comercializării icoanelor bizantine, reclamând un „monopol” al Bisericii Ortodoxe Române şi solicitând o iniţiativă legislativă în acest sens. Parlamentarul Mircea Banias a promis că va încerca să găsească o soluţie pentru această problemă, discutând cu colegii din Comisia de Cultură.