Beneficiarii proiectelor finanţate parţial din fonduri Phare vor fi obligaţi ca, la semnarea contractului, să demonstreze că dispun de surse de co-finanţare, să transfere contravaloarea sumelor necesare în cel mult cinci zile de la emiterea certificatului de plată şi să acopere eventualele costuri determinate de nefinalizarea proiectului. Obligaţiile beneficiarilor - autorităţi publice, regii autonome, companii naţionale - în ce priveşte contractele de lucrări finanţate din fonduri Phare au fost stabilite de Guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE în România şi a reduce riscul ca datoriile rezultate din neîndeplinirea acestor condiţii să fie suportate din bugetul de stat. Potrivit actului normativ, la semnarea contractului, beneficiarul va trebui să facă dovada existenţei surselor de co-finanţare aferente lucrărilor, prin prezentarea bugetului aprobat pentru anul în curs. În cazul contractelor de lucrări care se derulează pe mai mulţi ani, beneficiarii va trebui să prezinte şi proiecţia bugetară multianuală.

Secretarul de stat al Ministerului Integrării Europene (MAI), Adrian Ciocănea, a explicat că această măsură este necesară deoarece au fost înregistrate cazuri în care, la momentul emiterii certificatul de plată, beneficiarii nu au putut efectua plăţile. Aceştia vor fi obligaţi să transfere contravaloarea corespunzătoare contribuţiei lor, aferentă contractului de lucrări, în cel mult cinci zile lucrătoare de la data emiterii certificatului de plată, în caz contrar urmînd să suporte toate costurile rezultate din neachitarea sumelor. Beneficiarii proiectelor vor fi obligaţi, de asemenea, să pună amplasamentul lucrării la dispoziţia constructorului, liber de orice sarcini, în termen de 28 de zile de la data semnării contractului. Termenul este obligatoriu, în cazul în care contractul nu prevede altfel. Dacă pe parcursul executării lucrărilor valoarea lucrărilor executate depăşeşte valoarea finanţării nerambursabile, diferenţa necesară pentru finalizarea proiectului va fi suportată de beneficiar.

Dacă lucrările nu sînt finalizate în termen de un an de la data expirării termenului de efectuare a plăţilor, prevăzut în memorandumul de finanţare, şi în cazul în care Comisia Europeană solicită restituirea contravalorii finanţării nerambursabile, costurile - inclusiv finanţarea asigurată de la buget - vor fi suportate de către beneficiar. Conform procedurilor, MIE organizează licitaţii şi încheie contracte cu constructori pentru realizarea de lucrări ai căror beneficiari sînt autorităţi ale administraţiei publice locale şi centrale, regii autonome, companii naţionale. Proiectele sînt finanţate din fonduri Phare asigurate de Comisia Europeană prin Fondul Naţional de Preaderare, fonduri de cofinanţare asigurate de la bugetul de stat şi din contribuţia proprie, precum şi de la bugetul local sau alte surse ale beneficiarilor. Culmea, reprezentanţii ministerului care în ochii tuturor ar trebui să fie motorul descentralizării în România, le bagă pe gît autorităţilor locale contracte semnate deja, obligîndu-le să răspundă în cazul în care acestea nu vor fi respectate, în condiţiile în care contractul semnat la Bucureşti este Lege pentru ceea ce urmează să se desfăşoare în timpul proiectului. Amintim că judeţul Constanţa are o tristă experienţă cu astfel de proiecte semnate la Bucureşti, atît în ce priveşte constructorul desemnat de MIE pentru amenajarea Pavilionului Expoziţional, cît şi atribuirea lucrărilor de construcţie a staţiei de epurare Constanţa Nord, unde Bucureştiul a făcut (prost) tot ce a ţinut de proiecte. Cînd firmele contractante au scrîntit-o, s-a încercat responsabilizarea autorităţilor locale – beneficiare, deşi acestea din urmă nu s-au implicat în implementarea proiectelor.