Trei articole ale Legii 554/2004, privind contenciosul-administrativ, au fost modificate, fiind declarate neconstituţionale prin deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, magistraţii Secţiei de contencios administrativ şi fiscal al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au semnalat faptul că se impune recorelarea unor texte de lege pentru a evita interpretările diferite date de instanţele de judecată. Unul dintre amendamentele propuse de Consiliul Superior al Magistraturii se referă la împrejurarea că semnificaţia dată termenului „persoana vătămată” este incompletă şi nu este pusă de acord cu dispoziţiile Constituţiei. În consecinţă, s-a propus reformularea care spune că „ persoana vătămată este orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămate de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri…”. Textul aflat în vigoare prevede că „ persoana vătămată este orice persoană fizică sau juridică ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vătămate prin acte administrative; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi organismele sociale care invocă vătămarea unui interes public prin actul administrativ atacat”. Conform ultimelor modificări, sintagma „este supusă recursului o dată cu fondul”, va fi înlocuită cu formularea „poate fi atacată o dată cu fondul”. De asemenea, noile reglementări prevăd că „instanţa de contencios administrativ se pronunţă, după procedura de urgenţă, în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizează un act administrativ unilateral emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ”. De asemenea, a fost propusă reformularea care prevede că „Hotărîrile judecătoreşti definitive şi irevocabile, prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu caracter normativ, sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”. Avînd în vedere că pot exista situaţii în care neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti, într-un anumit termen, se datorează unor cauze obiective, s-a propus ca „Neexecutarea, din motive imputabile sau nerespectarea hotărîrilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pronunţate de instanţa de contencios administrativ, în termen de 30 de zile de la aplicarea amenzii, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.500 lei la 10.000 lei”.