Cătălin Dobrinescu, arheolog în cadrul Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a întreprins, în perioada 26 iunie - 26 iulie, cea de-a patra campanie de cercetare sistematică pe şantierul din afara cetăţii Capidava, în punctele numite "Stînca Topalu" şi "La Bursuci". Potrivit arheologului, în acest an, a colaborat la cercetări cu studenţii Facultăţi de Istorie-Teologie din cadrul Universităţii "Ovidius", Tănase Carabuz şi Ştefan Georgescu. Punctul numit "Stînca Topalu" este o fortificaţie romano-bizantină, iar în campania din acest an, Cătălin Dobrinescu a cercetat nivelul de distrugere care datează din perioada sfîrşitului de secol al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea d.H. Cercetătorii au descoperit fragmente ceramice, care au aparţinut slavo-avarilor, populaţii migratoare. De asemenea, au fost scoase la suprafaţă amfore şi monede aparţinînd populaţiilor băştinaşe, care datează din a doua jumătate a secolului al VI-lea d.H. "Aceste descoperiri aduc informaţii importante, referitoare la identificarea populaţiilor care au determinat căderea frontierei dunărene. Pînă în prezent, putem afirma că popoarele migratoare erau slavo-avare, însă, pentru a confirma acest lucru, este nevoie de o analizare detaliată a pieselor descoperite", a explicat Cătălin Dobrinescu.

Tot extramuros, arheologul Cătălin Dobrinescu a întreprins săpături şi în punctul "La Bursuci". Cercetările din aşezare, care datează din prima epocă a fierului şi care are o vechime de aprox. 3.000 de ani, au scos la suprafaţă, de-a lungul timpului, fragmente ceramice, gropi menajere, un cuptor şi un mormînt. De remarcat este faptul că, pe acest şantier, cercetătorii au putut preleva şi analize arheozoologice şi antropologice. Descoperirile din acest an au oferit arheologilor constănţeni date despre viaţa economică, socială şi religioasă a zonei.