Începând din această sâmbătă, 28 iunie, intră în vigoare noua Lege a insolvenței, care, potrivit specialiștilor Casei de Insolvență Transilvania (CITR), vine cu mai multe beneficii şi răspunde mai multor dileme ale legislaţiei anterioare. Astfel, noua Lege a insolvenţei prevede inventarierea averii debitorului în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, condiții similare pentru creditorul privat și cel bugetar, respectiv măsuri pentru descurajarea unor planuri neviabile utilizate doar pentru a beneficia de așa-numitul „hair-cut” al creanțelor. Acestea sunt doar câteva din beneficiile pe care experţii CITR consideră că le va aduce noul act normativ pentru mediul de afaceri din România. „În forma finală a legii au fost introduse noi standarde benefice pentru procedură, precum cel al inventarierii averii debitorului în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, stabilirea unui termen redus pentru perioada observației etc. Sunt practici pe care CITR le susține de multă vreme, întrucât ele asigură fluența procedurii”, se arată într-un comunicat de vineri al CITR. De asemenea, legea lămureşte şi unele aspecte neclare ale legislației anterioare, cum sunt, de exemplu, acțiunile creditorului bugetar în procedură. „Un astfel de concept este testul creditorului privat, extrem de util, în special aplicat problematicii ajutorului de stat raportat la reducerea creanțelor bugetare. Testul analizează dacă statul, în calitatea sa de creditor privat, urmărește maximizarea șanselor de a recupera întreaga datorie. Dacă un creditor privat, pus în aceleași condiții cu creditorul bugetar, ar accepta o reducere a creanței sale prin plan, o eventuală acceptare de către creditorul bugetar a unui plan care propune reducerea creanței sale nu constituie ajutor de stat”, se mai arată în comunicatul citat.

O altă noutate importantă este posibilitatea acordată creditorilor și administratorului judiciar de a formula obiecțiuni împotriva rapoartelor de evaluare. Potrivit experților CITR, noua lege prevede că eventualele obiecțiuni vor fi soluționate de către judecător, iar în cazul admiterii contestației, evaluatorul este obligat să răspundă obiecțiunilor. „În situația în care răspunsul nu e satisfăcător, judecătorul poate dispune efectuarea unei noi expertize. Posibilitatea de a chestiona aceste rapoarte de evaluare, însoțită de controlul judiciar al judecătorului sindic, va asigura corectitudinea lor și un cadru mai securizant pentru participanții la procedură”, se subliniază în comunicat. O altă prevedere, de asemenea importantă, în cazul intrării în faliment prin eșuarea reorganizării o reprezintă revenirea la tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva debitorului și renașterea creanțelor reduse prin plan. Astfel este descurajată propunerea unor planuri neviabile doar pentru a beneficia de așa-numitul „hair-cut” al creanțelor. „Nu în ultimul rând, un pas înainte este și introducerea în lege a unor mecanisme clare și eficiente pentru protejarea creanței finanțatorilor din perioadele de observație și reorganizare, mecanism cunoscut sub denumirea de new money privilege”, se mai arată în comunicat. În opinia experților citați, această prevedere reprezintă un progres legislativ benefic, cu efecte pozitive asupra mediului de afaceri. „Suntem în plin proces de reformare a dreptului insolvenței; ceea ce a început cu Ordonanța de Urgență 91/ 2013, care a provocat la momentul respectiv valuri de nemulțumire și contestații, se finalizează, în cele din urmă, într-o formă mai compactă prin noua Lege a insolvenței. Din punctul nostru de vedere, această formă a legii este de bun augur și va aduce îmbunătățiri în desfășurarea procedurilor de insolvență”, a declarat Vasile Godâncă-Herlea, asociat coordonator al CITR.