Curtea Supremă olandeză a blocat, în premieră, extrădarea unui bărbat acuzat că a luptat împotriva trupelor americane în Afganistan, argumentând că riscul ca suspectul să fie supus torturii este foarte mare. Instanța a considerat că nu poate trece cu vederea implicarea CIA în torturarea bărbatului, atunci când a fost arestat pe teritoriul Pakistanului. Documente prezentate instanței de apărarea lui Sabir Khan, cetățean olandez de origine pakistaneză, arată că acesta a fost supus unor interogatorii dure și torturii, în timpul detenției, atât de către agenți ai serviciilor de securitate pakistaneze, cât și americane. SUA solicită extrădarea lui Sabir Khan la New York, pentru a fi judecat pentru că este combatant al-Qaida și conspira să comită atentate teroriste, fiind formulate cinci capete de acuzare împotriva sa, din 2010 încoace.

            Curtea Supremă olandeză a decis că nu poate permite extrădarea lui Sabir Khan pentru că legile internaționale interzic extrădarea suspecților în țări în care se aplică tortura. La nivel oficial, SUA au negat că serviciile lor ar fi jucat vreun rol în detenția suspectului din Pakistan. Însă magistraților olandezi le-a fost prezentat raportul întocmit de o comisie de anchetă a Senatului american, dat publicității în luna decembrie, în care se afirmă că Agenția Centrală de Informații (CIA) a înșelat Casa Albă și opinia publică cu privire la practicile pe care le-a folosit asupra deținuților suspecți de terorism capturați după atentatele din 11 septembrie 2001. CIA este acuzată că a acționat cu brutalitate și a recurs la interogatorii dure, folosind diverse tactici de tortură, pentru a obține informații cu privire la activitățile și combatanții al-Qaida. Suspecți de terorism au fost capturați în diverse colțuri ale lumii și ținuți în capitivitate între 2002 și 2006. Prin prisma acestor informații, Curtea Supremă a Olandei a decis suspendarea extrădărilor către SUA, ceea ce afectează imaginea administrației Obama, care nu a reușit să se delimiteze de practicile suspecte ale predecesorului George W. Bush și nici nu a închis Guantanamo, așa cum suna o promisiune electorală.

            De brațul lung al justiției încearcă să se ferească nu numai SUA, ci și Israelul, țări care nu recunosc statutul Curții Internaționale pentru Crime de Război (ICC). Mult mai active sunt autoritățile din Israel, care fac lobby pe față pentru tăierea finanțării tribunalului, pentru a stopa o posibilă anchetă pentru depistarea crimelor de război în teritoriile palestiniene. Magistrații au anunțat că vor analiza, cu deplină independență și imparțialitate, informațiile și documentația primită cu privire la o serie de presupuse crime și violențe de război înregistrate din 13 iunie 2014. Această plângere permite ICC să se implice în violențele dintre Israel și milițiile Hamas din Fâșia Gaza, înregistrate în iulie - august 2014, în care peste 2.100 de palestinieni și 70 de israelieni și-au pierdut viața. Decizia Curții a fost luată după ce președintele palestinian, Mahmoud Abbas, a depus o plângere oficială, în ciuda opoziției fățișe anunțate de Israel și SUA. Președintele palestinian și-a motivat demersul prin blocarea negocierilor de pace și lipsa de rezultate în medierea făcută de SUA. Plângerea va putea fi luată în considerație începând cu data de 1 aprilie 2015, când Autoritatea Națională Palestiniană devine membru cu drepturi depline în cadrul ICC, care va ajunge astfel la numărul-record de 122 de state.

            Pentru a opri investigația, Israelul nu ar avea altă soluție decât să taie finanțarea Curții. Israelul și SUA sunt cele mai importante state cu regimuri democratice care nu recunosc existența Curții Internaționale pentru Crime de Război și nu se supun hotărârilor sale. Oficialii din Israel au anunțat că vor face lobby pe lângă aliații din Canada, Australia și Germania să oprească finanțarea ICC.