Părinţii-fantomă din şcolile constănţene

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Fenomen ciudat Populaţiile migratoare cu adrese fictive de flotant

Părinţii-fantomă din şcolile constănţene

Eveniment 13 Martie 2014 / 00:00 3196 accesări

Vă povesteam, în ediţia de ieri a ziarului nostru, cum pe străzile de pe lângă şcolile constănţene bântuie o specie aparte de părinţi, cei ce caută în disperare gazde suficient de prietenoase sau suficient de înglodate financiar, care să ofere cazare sub formă de „viză de flotant”. Şi îndeplinit le-a fost visul. Bunii samariteni care locuiesc pe lângă anume şcoli constănţene şi-au oferit spaţiul vital semenilor aflaţi în nevoie, nemaiţinând cont că în două-trei camere trebuie să se înghesuie acum două, chiar trei familii. Vă daţi seama, o singură baie, o singură bucătărie, mobilă cât pentru două familii, copii... un adevărat efort. Aceşti minunaţi samariteni au trecut, însă, peste tot disconfortul doar pentru ca odraslele semenilor aflaţi în nevoie să aibă un viitor luminos. Aşa da sacrificiu... Noi am propune ca la fiecare astfel de scară de bloc să se înalţe cel puţin câte o troiţă pentru a celebra sacrificiul unor asemenea persoane generoase. Şi, dacă vă întrebaţi cumva unde anume sălăşluiesc asemenea specimene aproape sfinte, a căror dăruire este vecină cu sacrificiul... „Vecină“ am zis? Da, din listele cu vizele de flotant obţinute peste noapte de părinţii migratori, făcute publice ieri de Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ), reiese clar... vecinătatea. Când va începe şcoala, un fenomen ciudat îşi va face apariţia pe străzile urbei noastre. Grupuri-grupuri de proaspeţi vecini se vor încolona în fiecare dimineaţă spre aceeaşi şcoală (vom da imediat şi exemple concrete). Vă daţi seama ce înghesuială va fi într-o anumită scară de bloc sau pe o anumită stradă. Doar dacă... Doar dacă nu cumva respectivii părinţi nu locuiesc acolo şi adresa de pe viza de flotant este... fictivă? Aşa este. Staţi liniştiţi: peisajul penibil descris mai sus este doar în acte, iar generozitatea este doar un gest plătit cu 150 de euro. Potrivit listelor ISJ, în topul unităţilor de învăţământ „ţintite” de vajnicii părinţi conduce detaşat Şcoala nr. 30, „Ghe. Ţiţeica”. S-ar părea că aceasta este atât de bună încât nu mai puţin de 26 de părinţi au preferat să plece din Peninsulă, de la Delfinariu, din Tomis Nord, de la Casa de Cultură şi chiar din Bucureşti şi „să ia calea codrului”, în noul cartier necunoscut şi ostil în care se află poziţionată respectiva şcoală. Aşa se explică şi faptul că necazul aduce semenii laolaltă: şapte familii au garat împreună, pe b-dul Tomis, în dreptul numerelor 214 - 215 - 217. Să nu se supere pe noi sus-numitele familii, dar, potrivit proaspetelor vize de flotant, aşa se arată. La fel de suspecte sunt şi familiile înşirate pe b-dul Al. Lăpuşneanu: nr. 66, 68, 70, 72, 78, 82, 86, 90-92. Ştim, o să spuneţi că Lăpuşneanu este lung. Da, vom replica, dar şi coincidenţa este mare!

În topul celor mai vânate şcoli, pe locul 2 se află celebra „Mihai Viteazul”, Şcoala nr. 29. Şi aici, din 12 familii (şi probabil ar fi fost mai multe dacă inspectorul şcolar general, prof. Răducu Popescu, nu cerea din timp listele cu „flotanţi”) mutate proaspăt, şase s-au înghesuit pe aceeaşi stradă, în acelaşi bloc, ba chiar în aceeaşi scară. Când vă spuneam cât sunt de generoşi samaritenii noştri... S-ar părea că, în Tomis Nord, un singur samaritean a luat câte două familii în grijă, aşa, ca să fie bine. Aşadar, troiţa se impune ca fiind neapărat necesară! Densitatea demografică în creştere se regăseşte pe Lăpuşneanu nr. 181 - acelaşi bloc, aceeaşi scară - două familii, pe str. Suceava nr. 10 - acelaşi bloc, aceeaşi scară - două familii, şi pe Aleea Orhideelor (din respect pentru vecinii samaritenilor, nu vom da şi scările! - n.r.).

Pe locul 3 intră Şcoala nr. 24, „Ion Jalea”, cu creşteri demografice pe Al. Garofiţei şi b-dul 1 Decembrie. Aici însă, doar opt familii au considerat necesar să-şi schimbe domiciliul. Continuăm, în ordine descrescătoare, cu Şcoala nr. 39 „N. Tonitza”, cu cinci familii flotante, Şcoala nr. 28 „D. Barbilian”, cu trei familii proaspăt mutate, şi Şcoala nr. 7 „Remus Opreanu”, cu doar doi „migranţi”.

Acuma, stând strâmb şi judecând drept, în afară de faptul că avem aceste liste şi ştim cine sunt cei care au aplicat pentru vize de flotant cu adrese fictive, nu prea vedem ce s-ar mai putea întâmpla. Cum pot fi aceste populaţii migratoare sancţionate sau amendaţi binevoitorii care au îngăduit ca fenomenul să capete continuitate? Potrivit inspectorului şcolar general, prof. Răducu Popescu, ar exista o posibilitate: „Sunt foarte multe cazuri în care părinţii au obţinut vize de flotant. Sunt situaţii în care s-a obţinut o astfel de viză chiar şi înainte cu o zi de începerea înscrierii în clasa pregătitoare. Printr-o adresă, i-am rugat pe directorii care se confruntă cu astfel de cazuri să verifice dacă, într-adevăr, părinţii locuiesc la adresa respectivă. Ei pot apela la poliţistul de proximitate pentru a face aceste verificări”. Este foarte corect ce spune inspectorul general. Şi, desigur, foarte legal. Dar fără niciun rezultat în ce priveşte înclinarea balanţei în sensul corectării problemei. Cel mult, vor fi amendaţi samaritenii şi vor rămâne fără troiţe... Credem însă că vor supravieţui.

Unul dintre directorii unităţilor nominalizate, prof. Daniela Badea - Şcoala nr. 29, a declarat: „La nivelul şcolii s-au înregistrat până în prezent 12 cereri cu viză de flotant. Nu avem cum să nu le primim cererile de înscriere acestor părinţi, Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) este cel care face repartizarea. Noi avem disponibile 100 de locuri la clasa pregătitoare şi până acum sunt 150 de cereri”. Din nou, impecabil din punct de vedere legal. Sau din punctul de vedere al lui Pilat din Pont, este cam acelaşi lucru. Într-adevăr, MEN face repartizarea, dar MEN nu cunoaşte situaţia din teren. Ministerul este o instituţie care face repartizările potrivit unor situaţii primite din teren şi aici balanţa devine inegală, deoarece este posibil ca populaţiile migratoare să aibă câştig de cauză înaintea constănţenilor care chiar locuiesc, pe bune, pe lângă şcolile vizate.

Sugestie pe post de concluzie: ar merita cercetate sumele care s-au dat pentru a ţine rândul la înscrieri... Potrivit unei mămici, „ţinutul rândului” ar fi costat-o 50 de euro, fără nicio garanţie însă din partea directorului unităţii de învăţământ. Povestea pare a fi însă reală, dacă ţinem cont de faptul că, la toate şcolile menţionate, numărul de înscrişi depăşeşte deja numărul de locuri. Şi mai sunt două zile lungi de înscrieri. Vom monitoriza cu atenţie creşterea şi împărţirea, pe areale, a populaţiilor migratoare în urbea noastră.



12