Din vastul şi diversificatul patrimoniu al Muzeului de Artă din Constanţa fac parte mai multe creaţii ale plasticianului Constantin Artachino. De altfel, vizitatorii instituţiei muzeale pot admira şi grafice realizate de artistul plastic reprezentativ pentru perioada interbelică, lucrări care fac parte din colecţia doctorului Dinu Vintilă, expusă, în prezent, la etajul al III-lea al Muzeului de Artă. Portretele sale impresionează prin faptul că artistul a reuşit să prezinte expresiv trăsăturile distinselor doamne din înalta societate, dar şi peisajele dobrogene, în care sînt ilustrate întotdeauna garduri şi case sărăcăcioase, triste şi singuratice. Florile pictate de Constantin Artachino sînt, însă, explozii cromatice. Crizanteme ori floarea-soarelui, florile ilustrate de acesta dau strălucire şi centrează compoziţia precum un foc de artificii.

Născut într-o familie de comercianţi din Giurgiu, pictorul şi-a descoperit pasiunea pentru desen încă din perioada copilăriei. Absolvent al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, unde a fost răsplătit, anual, cu medalii şi menţiuni pentru rezultatele sale, plasticianul a primit chiar funcţia de secretar al Cercului Artistic din cadrul instituţiei de învăţămînt. Artachino a primit o bursă de studii la Paris, unde a urmat cursurile prestigioasei Academie Julian, beneficiind de îndrumarea maeştrilor Doucet şi Bouguereau, iar în paralel a studiat şi la Academia Collarosse. Excursiile la Veneţia, Milano şi Londra, precum şi verile petrecute la Barbizon şi Fontainebleau, l-au inspirat şi l-au determinat să creeze minunate peisaje ale locurilor vizitate. Întors în ţară, în anul 1894, plasticianul a vernisat o expoziţie personală la Ateneu, organizînd, apoi, manifestări de gen la Expoziţiunea Artiştilor în Viaţă, unde a fost distins cu medalia clasa a II-a. Cu această ocazie, Principesa Maria, i-a achiziţionat lucrarea intitulată "Primăvara".

Constantin Artachino şi-a dedicat o parte a carierei sale artistice picturii murale, el realizînd decorul unor numeroase biserici ortodoxe: în anul 1894 a pictat biserica din Alexandria, în 1897 catedrala din Tulcea, în 1901 biserica din judeţul Vaslui, în 1907 biserica românească Sfînta Treime din Sofia, în 1908 pe cea din Otopeni, iar in 1913 Sfîntul Gheorghe Nou din Craiova. Cu toate acestea, plasticianul nu a neglijat arta de şevalet, fiind mereu prezent la expoziţiile de grup ale artiştilor vremii. În perioada cuprinsă între 1909-1922 s-a aflat la catedra Şcolii de Belle-Arte din Iasi, iar mai tîrziu, şi la instituţia similară din Bucureşti. De-a lungul carierei sale artistice, plasticianul a fost distins cu numeroase diplome şi medalii: medalia Bene Merenti clasa I (1909), Răsplata muncii pentru învăţămînt (1915), ordinul Coroana României în grad de ofiţer (1922) şi Meritul Cultural clasa a II-a.