Vă mai amintiţi scandalul referendumului pentru demiterea preşedintelui din 2012... Atunci, referendumul nu a fost validat din cauza prezenţei scăzute la vot. Însă prezenţa de sub 50% a fost calculată în raport cu numărul total al cetăţenilor înscrişi pe listele electorale alcătuite după datele recensământului din 2002. Asta deşi ultimul recensământ se încheiase în toamna lui 2011, iar datele ar fi trebuit să fi fost publice până atunci. Însă ele au fost publicate abia în 2013 şi au dovedit că populaţia scăzuse drastic în zece ani, ceea ce ar fi confirmat un procent mai mare al prezenţei la vot. Aşa am fost păcăliţi cu toţii. Nu întâmplător, Institutul Naţional de Statistică a întârziat publicarea rezultatelor, având în vedere culoarea Guvernului de atunci, aceeaşi cu cea a preşedintelui. Acest lucru ne face să credem că degeaba se duc banii noştri pe recensăminte şi numărători de populaţie dacă datele sunt publicate în funcţie de interesele politice. Jurnaliştii de la Cotidianul.ro au dovedit, utilizând date oficiale, că, în realitate, suntem mai puţini.

MAI PUŢINI CU 2 MILIOANE Din datele prezentate de colegii de la Cotidianul.ro, reiese că numărul real al persoanelor cu drept de vot din România este mai mic cu aproximativ 1,5 milioane decât cel raportat la momentul referendumului pentru demiterea preşedintelui, mai exact de circa 16,8 milioane. Grav este faptul că şi în acest an electoral s-a raportat un număr mai mare de români cu drept de vot, peste 18,3 milioane, în condiţiile în care populaţia ţării a mai scăzut. E drept, numărul de persoane cu drept de vot la care au ajuns jurnaliştii publicaţiei naţionale are o marjă de eroare destul de mare, dat fiind faptul că nu s-au luat în considerare numărul persoanelor decedate şi condamnate în 2014 şi nici numărul persoanelor care au împlinit 18 ani de la publicarea datelor referendumului până în prezent. Aceste date ar fi putut schimba unele informaţii, dar nu în mod radical.