În contextul apariției zvonurilor despre poluarea apei mării pe litoralul românesc, Primăria Constanța face apel la constănțeni să în considerare doar informațiile venite de la autoritățile abilitate.

În ultimele zile au apărut numeroase știri negative despre litoralul românesc, despre care s-a afirmat că reprezintă un adevărat pericol pentru turiști.

Facem un apel către dumneavoastră și vă rugăm să nu luați în considerare decât informațiile venite de la autoritățile abilitate și să nu dați crezare dezinformărilor care apar în spațiul public.

Au apărut în spațiul public informații nereale privind calitatea apei.

Direcția de Sănătate Publică Constanța a recoltat deja probe în acest sezon de îmbăiere iar analizele au relevat o calitate a apei excelentă.

Vă rugăm să rețineți!!! Analizarea probelor de apă de mare se realizază în permanență. Riscul este aproape inexistent ca apa costieră să fie contaminată pe viitor.

În cazul în care, în urma analizelor, rezultă o posibilă contaminare a apei costiere, populația va fi înștiințată iar îmbăierea va fi interzisă.

Autoritățile de pe litoralul românesc monitorizează poluarea provocată în Marea Neagră, după distrugerea barajului din Ucraina, în condițiile în care reziduurile ajunse în apă sunt periculoase.

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Tulcea susţine că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, cât timp respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate.

În acelaşi timp, unii operatorii economici de pe litoralul Mării Negre afirmă că numărul turiştilor este mai mic în perioada aceasta cu circa 70% faţă de perioada similară a anului trecut şi susţin că vizitatorii refuză să mănânce peştele pregătit în restaurante, susţinând că are holeră.

Medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu, a declarat, că prepararea termică a produselor din mare şi respectarea condiţiilor de igienă elimină orice posibilitate de a contacta vibrionul holeric (Agerpres).

"Din perspectiva alimentelor ce pot fi contaminate, s-a demonstrat că stridiile pe care le consumi crude, fără tratament termic ar avea un potenţial risc de transmitere a vibrionului holeric. Sau crustaceele, fructele de mare care la noi, cele specifice zonei noastre, oricum suportă un tratament termic. Prin tratament termic, se distruge foarte repede vibrionul holeric. El este foarte sensibil la dezinfectante, la clor. De asemenea, aciditatea, pH-ul acid al sucului gastric, în mod normal distruge vibrionul holeric. Persoanele care consumă sau au un tratament cu pansamente gastrice, cu alcalinizante ar putea avea o oarecare predispoziţie, dar respectând normele de igienă personală nu există niciun risc", a afirmat Argetoianu.

Reprezentanta DSP a amintit că toate unităţile de alimentaţie şi cazare publică au personal care urmează cursuri de igienă, acesta fiind reevaluat o dată la trei ani.

"Oamenii trebuie să ştie că tot personalul care deserveşte în unităţi de cazare şi alimentaţie publică urmează cursurile de igienă cu testare aferentă. După trei ani, are loc o reevaluare, o retestare şi certificare a însuşirii cunoştinţelor de igienă", a afirmat medicul şef al DSP, Adriana Argetoianu.

Administratorul unui restaurant din Vadu, judeţul Constanţa, Denis Stamatescu, a declarat că prognozele pentru acest sezon estival sunt "sumbre", din cauza informaţiilor neoficiale vehiculate în mass media privind pericolul contactării holerei, după ce un baraj a cedat în Ucraina.

"Dacă mă uit pe cifre, suntem undeva la 30% din perioada similară a anului treut. Avem o scădere cu 70%, în condiţiile în care condiţiile meteo sunt mai bune ca anul trecut. E de plâns ce va fi pe litoral, dacă nu se iau măsuri, iar statul nu se implică. Clienţii care au venit la restaurant m-au întrebat de unde provine stavridul. Le-am spus că din Marea Neagră şi mi-au răspuns că nu vor, fiindcă e holeră în Marea Neagră", a precizat Denis Stamatescu.

În perioada 1991-1995, în judeţul Tulcea, s-au înregistrat peste 150 de cazuri de holeră, dar niciunul dintre ele nu s-a soldat cu moartea unui pacient diagnosticat cu această boală. Tulcea a fost astfel pe primul loc în România în cazuistica de holeră.