Probleme şi vicii de procedură în Dosarul “Mircea Băsescu”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Cel mai mare scandal de corupţie din România postrevoluţionară

Probleme şi vicii de procedură în Dosarul “Mircea Băsescu”

Eveniment 23 Iunie 2014 / 00:00 2807 accesări

În cel mai mare scandal de corupţie din România postrevoluţionară, în care sunt implicate numele preşedintelui Traian Băsescu, al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, dar şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), judecătoarea Livia Stanciu, nu se spune adevărul. Oricât de gravă ar părea această afirmaţie, ea este susţinută de atitudinile, declaraţiile, deciziile şi minciunile celor implicaţi, a căror istorie comună începe cu mult înainte de episodul ce cutremură prezentul României. Dosarul „Mircea Băsescu” trage mai multe semnale de alarmă în ce priveşte corectitudinea şi verticalitatea actului de justiţie în România şi, de asemenea, pune sub semnul întrebării autonomia magistraţilor, acea cupolă invizibilă ce ar trebui, în teorie, să-i separe de politic, dar şi de economic. De asemenea, ridică la orizont o întrebare esenţială: cum este posibil ca şefa DNA, o instituţie creată exclusiv pentru a lupta împotriva corupţiei, să garanteze calitatea muncii subordonaţilor ei, în condiţiile în care aceştia îşi văd superiorul așezat, la o masă subterană de negocieri, cu membrii unui clan de interlopi care susțin că i-au dat o mită de 200.000 de euro... Vorbim despre Laura Codruţa Kovesi, acelaşi personaj despre care există bănuieli că ar fi ordonat pensionarea fulgerătoare a procurorului Eugen Iacobescu, cel care a instrumentat iniţial dosarul lui Bercea Mondial şi a avut proasta inspiraţie de a spune că în controversata speţă apare şi numele fratelui preşedintelui, Mircea Băsescu. Acest episod avea loc în 2011, când la conducerea Parchetului General se afla doamna Codruţa Kovesi. Aceasta a muşamalizat dosarul, l-a îndepărtat pe procuror şi a închis gura presei, care a primit, atunci, informaţii contradictorii. Mai mult, s-ar părea că procurorul Iacobescu a fost ameninţat şi silit să declare public că nu este adevărat că numele lui Mircea Băsescu apare în dosar. Ce s-a întâmplat cu înregistrările autorizate şi dovezile obţinute de respectivul procuror în acest dosar şi care îl privesc în mod direct pe Mircea Băsescu? Nu se ştie. Aşa s-a închis prima gură prin care s-ar fi putut scurge informaţiile atât de periculoase la adresa familiei prezidenţiale. Întrebările, însă, rămân:

1. Din ce motiv Dosarul „Băsescu-Bercea” nu a fost instrumentat din 2011 și până acum? Deşi se cunoşteau faptele, fiind anchetate de un procuror al Parchetului General, dosarul a fost muşamalizat şi ţinut în sertar de conducerea Parchetului General din acea vreme, respectiv de Laura Codruţa Kovesi.

2. Care sunt motivele pentru care procurorul care a instrumentat cazul în 2011 a fost eliminat din magistratură, după ce a fost preluat dosarul de către alt Parchet?

3. Ce s-a întâmplat cu înregistrările autorizate şi dovezile obţinute de respectivul procuror în acest dosar şi care îl privesc în mod direct pe Mircea Băsescu?

Şi neregulile ce o au la origine pe controversata şefă a DNA continuă. Când Mircea Băsescu a fost citat la audieri şi s-a pus în aplicare mandatul de reţinere emis de DNA, el a avut parte de un tratament preferenţial, spre deosebire de toţi ceilalţi - politicieni sau oameni de afaceri -, actori principali fără voia lor în circuri televizate de răsunet ale casei de producție DNA.

4. De ce la citarea la audieri şi la punerea în aplicare a mandatului de reţinere emis de DNA nu s-a respectat procedura-standard aplicată în ultimii 10 ani tuturor persoanelor - politicieni sau oameni de afaceri - intrate în vizorul DNA?

Mircea Băsescu a fost lăsat să se prezinte la sediul DNA, după audieri a fost scos pe uşa din spate, într-o maşină fără însemne, domiciliul său nu a fost răscolit de mascaţi înarmaţi până în dinţi, copiii lui nu au fost terorizaţi cu percheziţii la piele (vezi cazul Nicușor Constantinescu, atunci când băiatul de 9 ani al acestuia a fost pur și simplu dezbrăcat; până şi ghiozdanul de şcoală i-a fost percheziţionat), iar angajaţii săi nu au fost speriaţi şi ameninţaţi cu închisoarea. În acest context, apare, firesc, întrebarea:

5. Din ce motiv procurorii nu au dispus efectuarea de percheziţii imobiliare pentru identificarea şi recuperarea oricăror sume de bani ce ar putea proveni din infracţiunea de corupţie de care este acuzat Mircea Băsescu? Din acţiunile de justiţie televizată pe care DNA le-a practicat în ultimii 10 ani, a reieşit concluzia că DNA a realizat de fiecare dată acest tip de percheziţie domiciliară ca fiind o necesitate absolută în procesul de derulare a anchetei. Mai mult decât atât, în cele mai multe cazuri, DNA a solicitat şi a obţinut mandate de percheziţie şi pentru rudele, apropiaţii sau prietenii celor vizaţi de anchetă. În cazul de faţă, nu s-a realizat nicio percheziţie din care să se obţină probe, bani, înscrisuri, suporturi de stocare a datelor, unități centrale, imprimante etc.

Și oricât am dori să credem în imparţialitatea Justiţiei, aşa cum este ea condusă astăzi, în România, realitatea nu ne dă voie să o facem. Reamintim că, deşi dovezile şi înregistrările au ajuns la DNA Constanţa încă de vinerea trecută (13 iunie 2014 - n.r.), ancheta a fost pornită abia la finalul săptămânii trecute, după ce, miercuri seară, postul Antena 3 a început să prezinte înregistrările puse la dispoziţie de Florin Anghel, prin avocatul său. La presiunile opiniei publice şi ale presei, DNA a demarat instrumentarea dosarului, însă şi aici există multe nelămuriri. Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial (Sandu Anghel - n.r.), a declarat că a depus trei sesizări, însoţite de dovezi audio-video, dar că la DNA au ajuns doar două...

6. De ce nu s-a dat curs anchetei imediat după ce DNA a intrat în posesia filmărilor, înregistrărilor și altor dovezi depuse vineri la DNA Constanţa? Numai după ce probele audio-video au fost difuzate în presă, la presiunea opiniei publice, DNA a demarat instrumentarea dosarului.

7. Din ce motiv, imediat după depunerea dovezilor compromiţătoare la adresa lui Mircea Băsescu, dosarul a fost transferat la DNA Bucureşti? Serviciul Teritorial Constanţa nu era capabil să instrumenteze un caz de corupţie privitor la fratele preşedintelui? În acelaşi timp, Serviciul Teritorial Constanţa instrumentează cazuri mult mai complexe, cu primari, preşedinte de Consiliu Judeţean etc.

Mai mult, imediat după depunerea dovezilor compromiţătoare la adresa lui Mircea Băsescu, dosarul a fost transferat de la Constanţa la DNA Bucureşti, ca şi când - şi nu spunem asta dintr-un patriotism local prost înţeles - Serviciul Teritorial Constanţa nu era capabil să instrumenteze un caz de corupţie privitor la fratele preşedintelui? De ce a fost mutat dosarul lui Mircea Băsescu la Bucureşti, fără niciun fel de explicaţie oficială, în contextul în care Serviciul Teritorial Constanţa instrumentează cazuri mult mai complexe, cu primari, preşedinte de Consiliu Judeţean etc.? Poate pentru că trebuia să ajungă la procurorul Marius Iacob, nimeni altul decât adjunctul şefei DNA? La presiunea jurnaliştilor de la luju.ro, DNA a transmis, verbal (şi nu printr-un comunicat oficial, aşa cum o cer uzanţele), că numirea lui Marius Iacob este doar un zvon şi că altcineva se va ocupa de dosar, dar reprezentanții instituției patronate de Kovesi nu au vrut să dezvăluie numele acestui procuror de la Secţia I din DNA, asupra căruia va cădea responsabilitatea uriaşă de a hotărî destinul fratelui preşedintelui. Potrivit luju.ro, din 18 iunie 2014, totuşi, Marius Iacob se va ocupa de caz, “un procuror renumit pentru NUP-urile pe care le dădea în dosare cu răsunet, în vremea în care conducea Secţia de urmărire penală şi criminalistică din PICCJ, în unele cazuri fără a avea, fizic, dosarul. Potrivit informaţiilor noastre, este vorba despre nimeni altul decât procurorul-şef adjunct al DNA, Marius Iacob, care de câteva ore a pus mâna nu doar pe denunţurile membrilor clanului Bercea, dar şi pe înregistrările audio-video în care ar apărea fratele lui Traian Băsescu, Mircea Băsescu, negociind uriaşe sume de bani. (…) În acest context, ţinând cont că Marius Iacob este procuror-şef adjunct al DNA, se ridică întrebarea: de ce dosarul nu a fost dat pe mâna unui procuror de execuţie, preferându-se să fie acordat unui şef care nu se ocupă de instrumentarea dosarelor în faza lor de anchetă?”. Ţinând cont de toate aceste informaţii, se ridică întrebarea firească:

8. De ce dosarul nu se declină de la DNA la Parchetul General, ținând cont de faptul că s-au ridicat suspiciuni în ceea ce privește corectitudinea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, şi a adjunctului acesteia, Marius Iacob?

O altă întrebare, la fel de firească, ce se impune în acest moment este următoarea:

9. De ce Consiliul Superior al Magistraturii, în loc să solicite o anchetă pentru stabilirea adevărului în cazul suspiciunilor ivite la adresa procurorului-șef al DNA și a președintelui ICCJ, a sesizat Inspecția Judiciară doar pentru efectuarea de „verificări privind apărarea independenței Justiției, în raport cu declarațiile ce pun în pericol statul de drept, vehiculate în mass-media, referitoare la doamna Laura Codruța Kovesi și la doamna judecător Livia Doina Stanciu“, antepronunțându-se, în acest mod, asupra nevinovăției procurorului-șef al DNA, respectiv a președintelui ICCJ?

CSM nu a enunţat, nici măcar la nivel de intenţie, vreo posibilă anchetă în acest caz. Poate şi pentru că Bercea Mondial este de etnie rromă, nu are şcoală şi se află în închisoare?

10. În ce scopuri se încearcă o totală decredibilizare a acuzelor aduse de Sandu Anghel? Doar în baza faptului că acesta este de etnie rromă, nu are studii superioare și se află în detenție, în condițiile în care chiar legislația din domeniul penal încurajează deținuții să colaboreze cu organele judiciare, sub prevederea că ei pot beneficia, în cazul acesta, chiar de reduceri ale pedepselor?

La toate aceste întrebări ar fi trebuit deja să avem răspunsurile! Sperăm ca ancheta să-şi urmeze cursul firesc, iar cei implicaţi să aibă parte de o judecată corectă şi cinstită, căci justiţia este aceeaşi pentru toată lumea și nu ar trebui să se lase influențată de culoarea pielii sau de gradul de rudenie al inculpaţilor...



12
Pagina a fost generata in 0.3189 secunde