Coface menţine la \'\'A 4 minus\'\' ratingul României, iar reprezentanţii companiei internaţionale atenţionează că deficitul de cont curent este foarte ridicat, în timp ce gradul de îndatorare externă a companiilor private creşte tot mai mult, iar moneda naţională s-ar putea deprecia substanţial. Coface are şapte nivele de clasificare a ratingurilor de ţară: A1, A2, A3, A4, B, C şi D, în ordinea creşterii riscului. Sînt luate în calcul şapte categorii de risc pentru a determina ratingul general pentru fiecare dintre cele 154 ţări monitorizate. Cele şapte categorii de risc sînt: vulnerabilitatea creşterii economice, criza lichidităţilor în valută, supraîndatorarea externă, vulnerabilitatea financiară a fondurilor de stat, vulnerabilitatea sectorului bancar, vulnerabilitatea guvernării şi a situaţiei geopolitice, politica de plată a companiilor. În decembrie 2004, ratingul de ţară acordat României a fost B, după care, în iunie 2005, acesta a fost majorat la B+. În decembrie 2005, calificativul a fost majorat la A4, unde a rămas pînă în octombrie 2007. Iată că lucrurile s-au precipitat între timp şi septembrie 2008 aduce un rating “A 4 minus”. Ratingul A4 denotă un istoric mediocru al plăţilor, care se poate înrăutăţi din cauza unui mediu economic şi politic ce se deteriorează, iar probabilitatea de neplată este încă admisibilă. România are un deficit de cont curent estimat de Coface la 14% din PIB, nivel foarte ridicat şi foarte riscant. \"Nivelurile deficitului de cont curent sînt foarte mari în ţările emergente din Europa. Pentru noi, 6% înseamă mult, dar dacă mai adăugăm încă zece puncte procentuale, nivelul este deja prea mare. O ţară nu poate supravieţui prea mult cu un deficit atît de mare\", a declarat economistul şef al Coface, Yves Zlotowski. Reprezentanţii Coface previzionează pentru 2009 un deficit de cont curent de 13% din PIB. Zlotowski a arătat că nivelul creditului pentru populaţie avansează prea repede în România şi Bulgaria, împrumurile fiind alimentate în special de creditele externe, nu de depozite. Astfel, există riscul ca, pe fondul crizei financiare internaţionale, băncile străine să reducă sau chiar să stopeze finanţarea filialelor din România, avînd un impact semnificativ atît asupra creditelor acordate clienţilor, cît şi asupra deprecierii monedei naţionale cu circa 20%. De asemenea, creşterea gradului de îndatorare a companiilor private devine periculoasă în contextul problemelor de pe pieţele financiare internaţionale, mai ales dacă acestea obţin venituri în moneda locală şi se împrumută în devize străine.