Oamenii au crezut, de-a lungul timpului, în diferite divinităţi, pe care le-au considerat protectoare ale lucrurilor importante pentru ei, cum ar fi: sănătatea, locuinţa, apa, animalele. Acestea au fost reprezentate atît iconografic, cît şi prin sculpturi. Din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie fac parte numeroase astfel de sculpturi, printre acestea numărîndu-se doi zei specifici Dobrogei romane: Cavalerul Trac şi Cavalerii Danubieni. Dat fiind sincretismul care s-a manifestat în acea perioadă în Dobrogea romană, mai ales pentru o populaţie care a avut o religie aniconică, a fost greu pentru specialiştii în domeniu să recunoască divinităţile autohtone, care, de cele mai multe ori, erau îmbrăcate în haine greceşti sau romane. "Divinităţile autohtone sînt reprezentate fie doar în basoreliefuri - Cavalerii Danubieni, fie atît în basorelief, cît şi în rond-bosee, cum este cazul Cavalerului Trac", a explicat muzeograful Cecilia Paşca.

Cercetările întreprinse asupra reprezentărilor Cavalerilor Danubieni au scos la suprafaţă, pentru Dobrogea romană, două tipuri iconografice: primul tip înfăţişează doi Cavaleri afrontaţi, lîngă o zeiţă, tip întîlnit şi în Dacia, iar cel de al doilea, specific doar Dobrogei, prezintă doar busturile celor trei personaje, uneori pe soclu. Religia Cavalerilor Danubieni aparţinea religiilor de mistere atît de răspîndite în epoca Antichităţii tîrzii. Aceste culte presupuneau iniţierea în mai multe etape şi aveau ca ţel final obţinerea nemuririi.

Cultul Cavalerilor Danubieni a apărut în Dacia după ce tensiunile dintre dacii şi romanii din provincie s-au atenuat. Tot atunci, cultul zeilor din iconografia Cavalerilor Danubieni a atins apogeul, în secolul 3 d.H., cînd a fost repus în drepturi şi drapelul de luptă al dacilor, balaurul cu cap de lup şi trup de şarpe. În ceea ce priveşte piesele expuse la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, acestea aduc informaţii despre reliefurile dobrogene. "Specificitatea reliefurilor dobrogene rezidă nu doar din schema iconografică, ci şi din îmbrăcămintea groasă a celor doi cavaleri şi din aspectul fizic al acestora, cu barbă şi plete bogate", a adăugat Cecilia Paşca.

Una dintre zeităţile importante ale poporului dac, din perioada antică, este Cavalerul Trac. Acestuia îi era atribuită stăpînirea cîmpurilor, a podgoriilor, ogoarelor şi fiarelor sălbatice. Cavalerul Trac era venerat de tracii din regiunea balcano-dunăreană, iar în inscripţiile greceşti apare sub numele de Heros, la fel cum în cele latine era numit Heron. Mai multe sculpturi ale Cavalerului Trac pot fi admirate în sălile Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, majoritatea pieselor fiind descoperite în campaniile de cercetare sistematice, desfăşurate pe şantierele arheologice din judeţ. Iconografia Cavalerului Trac este, cu mici excepţii, aceeaşi pe toate monumentele sculpturale: eroul călare, în mers spre dreapta, în faţa sa avînd copacul sacru, dintre crengile căruia se vede şarpele şi un altar cu focul aprins. De cele mai multe ori, Cavalerul Trac este însoţit de un cîine. De studiul materialului arheologic cu reprezentarea acestor divinităţi s-a ocupat, în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, cercetătorul Zaharia Covacef.