Reprezentanţii celor cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU, ai Germaniei şi Înaltul reprezentant UE pentru Politică Externă s-au reunit, joi, la Viena, pentru a stabili o serie de stimulente menite să convingă Iranul să renunţe la programul nuclear. Noul plan diplomatic este însoţit de o listă de stimulente şi presiuni acceptate, în principiu, de Marea Britanie, Franţa şi Germania, înainte de reuniunea de la Viena. La întîlnire au fost prezenţi miniştrii de Externe din statele membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU (SUA, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China), şeful diplomaţiei germane şi Înaltul reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate Comună, Javier Solana.

Oficiali americani au anunţat că Rusia şi China şi-au exprimat susţinerea faţă de lista de stimulente şi presiuni întocmită de grupul UE-3, format din Franţa, Germania şi Marea Britanie. Printre stimulente se numără un reactor nuclear pe bază de apă uşoară şi combustibil nuclear, destinat Iranului, pentru ca acesta să nu mai aibă nevoie să continue îmbogăţirea uraniului. Sancţiunile preconizate se referă la interdicţia acordării de vize demnitarilor iranieni şi blocarea averilor membrilor regimului islamist. Ulterior, ar putea fi impuse şi sancţiuni comerciale. Secretarul de Stat american, Condoleeza Rice, a reafirmat, miercuri, că un eventual atac militar reprezintă ultima opţiune, dar aceasta rămîne valabilă în cazul eşuării negocierilor. Washingtonul a acceptat un proiect de rezoluţie care exclude, pentru moment, ameninţarea cu un atac militar împotriva Iranului, au afirmat oficiali americani şi europeni. Liderii occidentali doreau o rezoluţie care să califice Iranul drept "o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale", limbaj folosit şi înainte de invadarea Irakului condus de regimul lui Saddam Hussein.

Rusia şi China nu consideră că Iranul reprezintă un mare pericol şi se opun ameninţării cu un atac militar înainte de epuizarea tuturor eforturilor diplomatice. Specialiştii cred că Iranul are nevoie de zece ani pentru a purifica suficient uraniu încît să fabrice o armă atomică. Rusia şi China au salutat propunerea Statelor Unite, dar Beijingul a insistat ca Washingtonul să accepte necondiţionat discuţiile directe. Franţa, Marea Britanie şi Germania, care au negociat pînă în prezent cu reprezentanţii Iranului, au anunţat că regimul islamist va fi supus unor presiuni diplomatice şi mai mari. "Sperăm că liderii de la Teheran înţeleg scopul acestui anunţ şi vor reacţiona în consecinţă", a afirmat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier.

Un institut de analiză apropiat de Guvernul de la Londra consideră că decizia Statelor Unite poate relansa eforturile diplomatice. "Iranul are temeri legitime într-o zonă instabilă. Dată fiind prezenţa trupelor americane în Irak şi Afganistan, trebuie să convingem Iranul că armele nucleare nu sînt absolut necesare pentru asigurarea securităţii sale", subliniază Foreign Policy Centre.

Cotaţia petrolului, sub 71 de dolari pe baril, în urma ofertei SUA făcută Iranului

Preţul petrolului a scăzut, joi, sub 71 de dolari pe baril, după ce Statele Unite şi-au anunţat disponibilitatea de a se alătura ţărilor europene în negocierile cu Iranul destinate sistării programului său nuclear. Preţul petrolului brut, de referinţă pe piaţa americană, era cotat, la ora 10:55 GMT, în scădere cu 51 de cenţi, la 70,77 dolari pe baril. Cotaţia ţiţeiului Brent, de referinţă la bursa londoneză, a scăzut cu 55 de cenţi, la 69,86 de dolari pe baril, continuînd declinul de 64 de cenţi consemnat cu o zi în urmă.

Ministrul iranian de Externe, Manouchehr Mottaki, a declarat, joi, că Iranul este pregătit să reia dialogul cu Statele Unite, dar refuză să suspende activităţile de îmbogăţire a uraniului. Temerile referitoare la posibilitatea ca Iranul să sisteze exporturile de petrol sau la perturbarea livrărilor în urma unei acţiuni militare, au contribuit la majorarea cotaţiei ţiţeiului la nivelul record de 75,35 dolari pe baril, în luna aprilie.