România are nevoie de o perioadă cuprinsă între 20 şi 80 de ani pentru a acoperi decalajul economic faţă de ţările UE, durata procesului fiind determinată de viteza reformei economice, au precizat specialiştii prezenţi, ieri, la o dezbatere din cadrul programului "Open Dialogues". Asociaţia pentru Iniţiative Civice (ACI) a organizat masa rotundă cu tema "Raportul de ţară pentru România, de ce monitorizare după 1 ianuarie 2007?", aceasta fiind prima manifestare din cadrul programului "Open Dialogues". Decanul Facultăţii de Studii ale integrării economice europene de la Universitatea Româno-Americană, Florin Bonciu, participant la eveniment, a afirmat că, dacă ar fi luate în calcul rezultatele economice obţinute de ţările care au aderat la UE cu mai mulţi ani în urmă, România ar avea nevoie de 80 de ani pentru a ajunge la standardele economice ale ţărilor deja membre. "Dezvoltarea ca atare este de lungă durată, bazată pe experienţa ţărilor europene care au aderat cu cîteva decenii în urmă. Germania, Portugalia, Grecia au redus din decalaj cam cu un procent pe an", a explicat Bonciu. Profesorul universitar a precizat că România are şi anumite particularităţi demografice care ar putea influenţa această perioadă. El a dat exemplul ţărilor europene, care au cel mult 8% din populaţie concentrată în mediul rural, faţă de jumătate din populaţia României, care trăieşte la ţară. "Cine ştie...ar putea fi un avantaj. Poate nu mai sînt necesare investiţii majore în infrastructură. Ne-am putea descurca şi cu ce avem", a mai spus Bonciu.

Decanul Facultăţii de Studii ale integrării economice europene a prezentat şi cea mai optimistă soluţie a sa, apreciind că România va putea acoperi acest decalaj în cel puţin 50 de ani. Referindu-se la decizia de monitorizare a României şi după aderarea la UE, Bonciu a precizat că toate ţările, inclusiv cele membre, sînt monitorizate continuu. "Fiecare ţară este pusă sub observaţie. Pentru vechii membri, monitorizarea înseamnă doar grija de a menţine ce au făcut pînă acum. Dar într-o ţară care este membră mai nouă, şi cu un nivel economic scăzut, aşa cum este România, monitorizarea înseamnă multe detalii pentru că noi trebuie să ajungem mai întîi la acel nivel, apoi să menţinem ceea ce am obţinut", a explicat Bonciu. La rîndul său, vicepreşedintele Comisiei Buget, Finanţe, Bănci, din Camera Deputaţilor, Graţiela Iordache, a afirmat că, potrivit unor studii din 2005, economia românească ar trebui să "o prindă din urmă" pe cea a UE în 20 - 30 de ani. Vicepreşedintele comisiei a mai spus că pentru a atinge standardele economice europene este nevoie de o clasă de mijloc puternică, în acest moment aceasta fiind prezentă în România "doar ca poziţie socială, nu financiară". Totodată, Iordache a precizat că, pentru atingerea obiectivului, este nevoie de o creştere economică sustenabilă, un sector puternic al întreprinderilor mici şi mijlocii, avantaje economice de piaţă pentru investitorii străini, restructurare economică şi schimbarea mentalităţii referitoare la muncă a populaţiei României. "Open Dialogues", program lansat, ieri, de AIC, îşi propune să dezbată probleme politice, economice şi sociale, de interes general, în acest sens urmînd să fie organizate mese rotunde, din două în două săptămîni, pe tot parcursul anului 2006. La aceste întîlniri vor participa trei invitaţi speciali, reprezentanţi ai mass-media şi ai societăţii civile.