Senzația de instabilitate politică perpetuă și neîncrederea pe care politicienii o inspiră românilor se reflectă fără greș în mai toate studiile sociologice. După 24 de ani de orbecăit prin democrație, electoratul încă își caută modelele, fapt care ar putea fi explicat prin urcările și coborârile spectaculoase ale oamenilor politici în topul încrederii populației. Singurele instituții care se mențin în vârf sunt Biserica și Armata, care însă se bucură de această constanță în top mai degrabă pentru că nu au "față", nu se identifică în timp cu o anumită personalitate, astfel încât să fie afectate ca imagine de ascensiunea sau decăderea ei. Fie vorba între noi, nici clerul în ansamblu și nici Armata nu sunt ușă de biserică, dar scandalurile uriașe în care au fost implicate în timp, nu puține, nu au lăsat urme la fel de adânci în mentalul colectiv ca imaginile cu politicieni în cătușe încadrați de mascați. Nu aceeași soartă o au Guvernul, Președinția, Parlamentul sau partidele, din motive evidente.

Ultimul sondaj Avangarde confirmă atitudinea de țestoasă pe care populația o adoptă după numeroasele țepe încasate în ultimii 20 de ani. Cea mai vizibilă discrepanță este între faptul că, deși, în topul încrederii în personalități, premierul Victor Ponta este în cădere liberă (pe locul 8, cu 40%, mult după președintele Klaus Iohannis - 75%, Raed Arafat - 72%, Codruța Kovesi - 51%. Patriarhul Daniel - 50%, Sorin Oprescu - 45%), românii nu vor schimbarea Guvernului condus de Ponta cu unul PNL, dorit de Iohannis. 41% dintre români cred că Guvernul ar trebui să rămână în funcție, iar 32% sunt de acord cu înlocuirea Executivului. Se înțelege din aceste opțiuni că, indiferent cine este în topul încrederii la un moment dat în politică, românii își doresc ca instituțiile publice să fie controlate de mai multe forțe politice, care blochează abuzurile "celorlalți" prin pârghiile instituționale. De impulsul momentului pare să profite, în prezent, DNA, una din armele folosite constant în stoparea abuzurilor. Astfel s-ar putea explica cocoțarea în topurile încrederii a duetului DNA (la instituții) - șefa DNA, Codruța Kovesi (la personalități). Probabil că ambele new entry-uri au escaladat ierarhia încrederii populației pe principiul "scopul scuză mijloacele", în condițiile în care subalternii lui Kovesi au fost acuzați în nenumărate rânduri de abuzuri incalificabile și de executare de comenzi politice. Sau poate este doar setea de răzbunare a unei populații sleite de politicile publice haotice din ultimii 24 de ani...