Simulacrul de referendum din regiunile din estul Ucrainei, în care separatiştii pro-ruşi au anunţat că peste 89% dintre votanţi s-au pronunţat pentru independenţă, începe să pună în practică scenariul folosit în Crimeea. Separatiştii din estul Ucrainei au cerut ca „Republica Doneţk” să devină parte a Rusiei. „Noi, poporul Republicii Doneţk, proclamăm de acum înainte un stat suveran”, a declarat liderul separatist Denis Puşilin pentru site-ul Russia Today (RT). Anunţul victoriei zdrobitoare în referendum nu a fost însă sărbătorit de locuitori, care nu au organizat nicio manifestaţie. În faţa sediului administraţiei regionale, devenită cartier general al rebelilor pro-ruşi, mulţimea obişnuită de câteva sute de persoane era absentă. În schimb, s-au consemnat violenţe. Numeroase explozii au fost auzite ieri în apropiere de Slaviansk, bastion al rebeliunii armate din regiunea Doneţk. Luptele s-au reluat în localitatea Andriivka, situată pe „linia de front”. Oraşul cu o populaţie de 110.000 locuitori este încercuit de forţele ucrainene care au declanşat o amplă „operaţiune antiteroristă” din 2 mai, a declarat Stela Horoşeva, purtător de cuvânt al insurgenţilor pro-ruşi din Slaviansk, pentru RT.

Rusia îşi continuă jocul diplomatic, grăbindu-se să anunţe că respectă voinţa exprimată de ucrainenii din estul ţării. „Respectăm la Moscova expresia voinţei populaţiei din regiunile Doneţk şi Lugansk şi plecăm de la principiul că punerea în aplicare a rezultatului referendumurilor pe tema independenţei se va face civilizat, fără vreo recidivă a violenţei, prin dialog între reprezentanţii de la Kiev, Doneţk şi Lugansk”, a declarat Kremlinul. „Rusia nu şi-a retras trupele masate la frontiera cu Ucraina”, a fost replica secretarului american al Apărării, Chuck Hagel, acesta denunţând „o politică rusă pe termen scurt în Ucraina”. UE şi SUA şi-au uniformizat poziţia, consideră ilegale referendumurile separatiste şi nu le vor recunoaşte rezultatele.

NEGOCIERI DE ULTIM MOMENT Preşedintele ucrainean, Oleksandr Turcinov, a reafirmat că referendumul reprezintă „o farsă fără efecte juridice”. Autorităţile ucrainene sunt decise să organizeze scrutinul prezidenţial anticipat pe 25 mai şi acuză Rusia că urmăreşte să împiedice desfăşurarea acestuia. La rândul lor, separatiştii resping alegerile şi acuză de fascism Guvernul interimar de la Kiev, după demiterea preşedintelui Ianukovici. Separatiştii ameninţă că nu vor avea loc alegeri pe teritoriile pe care le controlează, ceea ce complică încercarea de legitimizare a noului regim de la Kiev. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, era aşteptat ieri seară la Kiev, pentru discuţii cu premierul Arseni Iaţeniuk, exprimându-şi susţinerea UE pentru desfăşurarea alegerilor prezidenţiale. Între timp, miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au adoptat noi sancţiuni la adresa Rusiei. 13 personalităţi ruse sau ucrainene pro-ruse au fost adăugate la lista celor 48 deja vizate de o interdicţie a vizelor şi de îngheţarea averilor, ca şi două companii care au profitat de anexarea Crimeii la Rusia. Astăzi, şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, se va afla la Kiev, pentru a se asigura că „dialogul naţional” între Guvern şi separatiştii pro-ruşi se va derula în zilele următoare. Poziţia separatiştilor se va putea nuanţa către o autonomie a regiunilor din estul ţării în cadrul unei Ucraine federalizate, cu condiţia organizării scrutinului din 25 mai.

Poziţia UE faţă de Rusia este departe de a fi decisă în interiorul comunităţii. Franţa este cea mai permisivă faţă de regimul lui Putin, fără nicio încercare de a-şi ascunde intenţia de a păstra un contract în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru a vinde avioane Rusiei. Nu este întâmplător că un diplomat german a fost numit mediator OSCE în cadrul unei încercări de stabilire a unui dialog între diversele părţi implicate în criza din Ucraina. Experimentatul diplomat german Wolfgang Ischinger va trebui să clarifice şi poziţia ambiguă a OSCE, care nu prea s-a grăbit să îşi asume un rol puternic de mediator.

BANII VORBESC De la începutul crizei ucrainene, circa 160 de miliarde de euro au fost scoşi din Rusia, estimează preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. Declaraţia a fost făcută la o conferinţă de presă desfăşurată după reuniunea lunară a acestei instituţii, ce a avut loc pe 8 mai. În plus, Mario Draghi susţine că nu se ştie unde s-au dus aceşti bani. Este cea mai mare sumă evocată până în prezent, depăşind estimările celorlalţi oficiali europeni sau ruşi. Banca Centrală a Rusiei a evaluat anterior la 51 de miliarde de dolari ieşirile nete de capital în primul trimestru al anului în curs. La rândul său, ministrul rus al Dezvoltării Economice, Alexei Uliukaev, a declarat că aceste ieşiri ar putea ajunge la circa 70 de miliarde de euro pentru întregul an 2014. În opinia fostului ministru de Finanţe Alexei Kudrin, suma s-ar cifra la aproximativ 110 miliarde de euro tot până la sfârşitul acestui an.

Dacă estimarea preşedintelui BCE este exactă, atunci Rusia s-ar putea afla într-o situaţie mult mai grea decât credem. Ca termen de comparaţie, în trimestrul al treilea al anului 2008, perioada de vârf a crizei economice mondiale, capitalul net care a părăsit Rusia s-a cifrat la mai puţin de 100 de miliarde de euro. La rândul său, Gazprom a anunţat că va sista livrările de gaze destinate Ucrainei, începând din 3 iunie, dacă administraţia de la Kiev nu va efectua plăţi în avans pentru luna iunie, anunţă preşedintele companiei ruse, Aleksei Miller.

CONSECINŢE GRAVE „Criza din Ucraina ar putea avea consecinţe economice grave”, a avertizat şi directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, într-un interviu publicat ieri de cotidianul german „Handelsblatt”. „Criza din Ucraina reprezintă un pericol care poate fi încă dificil de măsurat, iar riscul extinderii la alte ţări nu este deloc predictibil. Totuşi, poate avea consecinţe economice serioase”, a afirmat oficialul FMI, care se va întâlni astăzi, la Berlin, cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu şefii altor patru organizaţii internaţionale, OCDE, Banca Mondială, Organizaţia Mondială a Comerţului, şi Biroul Internaţional al Muncii, pentru a discuta situaţia economiei internaţionale.

„Criza geopolitică din Ucraina are efecte asupra comerţului internaţional şi investiţiilor străine directe. Are implicaţii asupra fluxurilor de capital la nivel internaţional şi aprovizionării cu energie a UE, Ucraina fiind un stat de tranzit”, a adăugat Lagarde. Programul de împrumut de 12,3 miliarde de euro convenit de FMI cu Ucraina nu va fi suficient, iar ţara are nevoie de sprijin financiar bilateral din partea altor state, precum şi din partea organizaţiilor financiare internaţionale.

DEFICIT DE PETROL Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol, este pregătită să crească livrările dacă tensiunile dintre Rusia şi Occident, cauzate de criza din Ucraina, se intensifică şi conduc la deficit de petrol pe piaţa internaţională, a declarat ministrul Petrolului din statul arab, Ali al-Naimi. Intervenţia militară a Rusiei în regiunea ucraineană Crimeea şi evenimentele din estul Ucrainei au afectat piaţa petrolului în ultimele luni, iar cotaţia ţiţeiului Brent se situează la circa 108 dolari pe baril, după ce în martie a atins maximul din acest an, de 112,39 dolari pe baril. Petrolul Brent a urcat cu 33 de cenţi, la 108,22 dolari, în timp ce petrolul tranzacţionat în SUA a avansat cu 11 cenţi, la 100,1 dolari. Un preţ de 100 de dolari pentru un baril de petrol este corect, a declarat oficialul saudit, aflat la o conferinţă la Seul, în Coreea de Sud. De asemenea, el a afirmat că Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) ar trebui să menţină plafonul de producţie de 30 de milioane de barili pe zi la şedinţa din iunie, când limita va fi analizată.

Ţările din organizaţie trebuie să ţină cont de creşterea rapidă a producţiei în SUA, precum şi de cererile Iranului şi Irakului de a obţine tratament preferenţial, din cauza sancţiunilor care le-au împiedicat să vândă petrol în trecut. Irakul a fost supus sancţiunilor timp de mai multe decenii până în 2003, iar Iranul în ultimii doi ani, din cauza programului său nuclear. Arabia Saudită a produs 9,66 milioane de barili pe zi în aprilie, în creştere de la 9,566 milioane de barili pe zi în martie.