Cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut, ieri, preşedintelui rus, Vladimir Putin, să contribuie la eliberarea inspectorilor OSCE reţinuţi de insurgenţi pro-ruşi în estul rebel al Ucrainei. Observatorii militari ai OSCE - şapte străini şi patru ucraineni - sunt reţinuţi de aproape o săptămână la Slaviansk, bastion al separatiştilor din estul Ucrainei. Negocierile pentru eliberarea acestor inspectori, pe care separatiştii îi califică drept prizonieri de război, sunt în curs cu reprezentanţii OSCE aflaţi la faţa locului. Preşedintele rus a insistat, în cursul acestei întrevederi, asupra necesităţii de retragere a trupelor ucrainene din sud-estul ţării, unde Kievul desfăşoară o operaţiune antiteroristă împotriva separatiştilor care controlează circa 12 oraşe şi câştigă teren în fiecare zi. Putin şi Merkel au insistat, de asemenea, asupra importanţei medierii OSCE în Ucraina. În acest context, ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a declarat, miercuri seară, că Rusia doreşte un dialog în Ucraina sub auspiciile OSCE, pentru a găsi o soluţie la criza din această ţară. ”Rusia este favorabilă stabilirii unui dialog în Ucraina între autorităţile de la Kiev şi cele din restul regiunilor”, a declarat Lavrov, citat de site-ul de ştiri Russia Today. Acesta a subliniat că ”Guvernul rus crede că dialogul trebuie lansat în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Sperăm că partenerii noştri şi colegii occidentali îi vor lăsa pe ucraineni să stabilească acest dialog, fără prea multe obstacole”.

Între timp, Ucraina l-a arestat şi l-a declarat persona non grata pe ataşatul militar rus la Kiev, acuzat de spionaj, potrivit unui comunicat al Ministerului ucrainean de Externe. Diplomatul rus a fost prins în flagrant delict şi arestat, miercuri, de serviciile de securitate ucrainene, potrivit ministerului, care nu oferă mai multe detalii.

ASALT LA DONEŢK Aproximativ 300 de manifestanţi pro-ruşi au luat cu asalt, ieri, sediul Parchetului regional din Doneţk, au constatat jurnaliştii AFP, care au văzut cel puţin patru poliţişti răniţi. Mulţimea a aruncat cu pietre şi cocteiluri Molotov în clădire şi în cei aproximativ 100 de poliţişti care apărau instituţia şi care au replicat cu grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene. Poliţiştii, depăşiţi de situaţie, au fost loviţi şi dezarmaţi de mulţime. Atacul a avut loc în timpul unei manifestaţii pro-ruse la care au participat aproximativ 100.000 de persoane la Doneţk, un oraş cu un milion de locuitori, situat în centrul a ceea ce rebelii separatişti revendică drept Republica Doneţk. Luni seara, o manifestaţie pentru unitatea Ucrainei a fost atacată de protestatari pro-ruşi înarmaţi cu cuţite şi bare de fier, ceea ce a provocat rănirea a 15 persoane. Rebelii pro-ruşi controlează administraţia regională şi primăria de mai multe săptămâni.

SANCŢIUNI AMERICANE LIMITATE SUA evită să aplice sancţiuni mai dure companiilor din Rusia, în contextul crizei din Ucraina, pentru a nu-i prejudicia pe investitorii americani care au cumpărat obligaţiuni emise de acestea, potrivit agenţiei de rating Fitch. Administraţia Obama a impus, luni, sancţiuni vizând şapte persoane, printre care şi şeful Rosneft, Igor Sechin, dar şi 17 companii cu legături cu apropiaţi ai preşedintelui rus, Vladimir Putin, precum InvestCapitalBank şi Volga Group. Indicele Micex al bursei de la Moscova a crescut după anunţarea sancţiunilor SUA, care nu au nominalizat nicio mare companie sau bancă din Rusia. Este semnificativ că în lista de până acum nu a fost inclusă nicio companie care să aibă datorii semnificative către creditori străini. Companiile americane nu pot derula afaceri cu persoanele şi companiile incluse pe lista de sancţiuni, iar activele acestora aflate în jurisdicţia SUA urmează să fie îngheţate. De asemenea, persoanelor vizate de sancţiuni le sunt impuse restricţii de călătorie. Randamentul obligaţiunilor de două miliarde de dolari ale Rosneft scadente în 2022 a scăzut cu 0,14% în această săptămână, după ce a atins, vinerea trecută, nivelul-record de 7,02%. Compania petrolieră controlată de statul rus a vândut instrumente financiare de 6 miliarde de dolari în 2012, singura dată când s-a împrumutat de pe piaţa internaţională a obligaţiunilor.

FORUM SABOTAT Autorităţile americane cer şefilor de companii să nu participe la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, care va fi organizat de Rusia pe 22-24 mai, întrucât ar transmite un semnal greşit, având în vedere comportamentul Rusiei faţă de Ucraina, scrie ”Financial Times”. Unii directori americani au renunţat deja să participe. Citigroup a informat săptămâna trecută că directorul general al grupului, Mike Corbat, nu va participa, iar surse apropiate situaţiei au declarat că directorul general al Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, va renunţa de asemenea să participe, urmând ca banca să fie reprezentată de membrii mai puţin importanţi ai conducerii. Casa Albă vrea să împiedice o nouă victorie de propagandă a lui Putin, precum cele înregistrate în urma vizitelor şefilor companiilor Siemens şi Royal Dutch Shell, după anexarea Crimeei, criticată dur de UE şi SUA. Mai mulţi şefi de companii americane sunt încă trecuţi în programul de conferinţe al forumului, inclusiv directorul general al producătorului de aluminiu Alcoa, directorul financiar al Boeing, Dennis Muilenburg, precum şi preşedintele grupului Caterpillar, Donald Umpleby.

1 MAI PATRIOTIC LA MOSCOVA Aproximativ 100.000 de persoane au defilat ieri în Piaţa Roşie din Moscova, cu ocazia Zilei Muncii, reînnoind tradiţia sovietică în plin val de patriotism în Rusia, exacerbat de criza ucraineană. Defilarea a fost condusă de primarul Moscovei, Serghei Sobianin, şi organizată în Piaţa Roşie, pentru prima dată din 1991. Mai multe pancarte şi discursuri ale unor reprezentanţi sindicali celebrează alipirea Crimeei la Rusia. 1 Mai este Ziua Internaţională a Muncii şi este liberă în Rusia, unde se celebrează lupta pentru condiţii de muncă mai bune. În fiecare an, sindicatele ruse defilează, cu această ocazie, în majoritatea oraşelor ţării. În acest an, revenirea simbolică a mişcării în principala piaţă din ţară, la doi paşi de Kremlin, a fost acceptată de autorităţi, ca şi în timpul URSS, când 1 Mai era o ocazie de defilări militare şi civile grandioase, în prezenţa liderilor sovietici. Potrivit liderului Federaţiei Sindicatelor din Rusia, Mihail Şmakov, peste două milioane de persoane au participat ieri la defilările de 1 Mai, în toată ţara.

DEFILARE RUSEASCĂ ÎN CRIMEEA Aproximativ 60.000 de persoane au defilat ieri, arborând drapele ruseşti şi portrete ale preşedintelui Vladimir Putin, la Simferopol, capitala peninsulei ucrainene Crimeea, alipită la Rusia în martie. Cei care au participat la marşul organizat cu ocazia Sărbătorii Muncii sunt în principal salariaţi ai sectorului public. Estul rusofon al Ucrainei este în prezent devastat de o insurecţie pro-rusă organizată, potrivit Kievului şi occidentalilor, de Rusia. La Sevastopol, portul Flotei ruse la Marea Neagră, aproximativ 8.000 de persoane au defilat la apelul autorităţilor municipale, potrivit poliţiei.