CLEMENŢĂ PENTRU DATORNICII DE TREABĂ Executorii judecătoreşti nu ar trebui să ceară plata în avans pentru recuperarea debitelor, pentru că, de multe ori, activitatea nu are loc, dar sumele se adaugă la datorie, a declarat ieri preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, prezent la „Romanian Retail Banking Forum”, un eveniment amplu în cadrul căruia au fost dezbătute situaţia curentă a creditării, la patru luni de la intrarea în vigoare a noului regulament al băncii centrale, dar şi viitorul produselor bancare. „În ultimii patru - cinci ani, foarte multe persoane fizice au înregistrat întârzieri la plată, unii nu au mai plătit deloc, iar alţii au fost executaţi silit. Dar există şi o categorie aparte - persoane care au avut restanţe, dar care au reuşit ulterior să revină la un ritm de plată, fie pe cont propriu, fie prin restructurarea creditului. Din păcate, mulţi dintre ei au ajuns în baza de date a Biroului de Credit (BC), aşa că poate ar trebui să reducem perioada de reţinere în baza de date, astfel ca persoanele respective să poate fi din nou eligibile pentru un credit”, a spus Gheţea. În prezent, potrivit statutului Biroului de Credit, stocarea datelor în sistem şi afişarea lor în Raportul de Credit se fac timp de patru ani de la data achitării ultimei rate restante sau de la data ultimei actualizări transmise de bănci. La 31 decembrie 2011, în sistemul BC erau 36 de instituţii de credit, reprezentând 99,98% din piaţa bancară de retail, şi 19 instituţii financiare nebancare.

16% DIN CREDITE, NEPERFORMANTE Continuând pe aceeaşi temă, consilierul guvernatorului băncii centrale Lucian Croitoru, prezent la „Romanian Retail Banking Forum”, a spus că nivelul creditelor neperformante a ajuns la 16% şi că se va stabiliza în jurul acestei valori. „În ceea ce priveşte profitabilitatea în sistemul bancar, avem doi indicatori pe care îi luăm în considerare şi care arată o volatilitate crescută. Profitul net înregistrat de bănci a scăzut, comparativ cu acumularea de credite neperformante”, a menţionat Croitoru. El se aşteaptă ca majorările salariilor din sectorul public să contribuie la o uşoară revenire a creditării (sau cel puţin la o achitare a restanţelor) şi, implicit, la menţinerea consumului din România la nivelul anului trecut. „În 2011, s-a reluat nivelul de consum. Cea mai mare contribuţie la creşterea PIB-ului a venit din investiţii”, a comentat consilierul BNR. Potrivit bancherilor, în prezent există trei premise pentru relansarea creditării persoanelor fizice - continuarea programului Prima Casă, reîntregirea salariilor bugetarilor, precum şi reducerea dobânzilor depozitelor şi creditelor în lei. „Costul creditului imobiliar se stabilizează la actualele niveluri şi nu ne aşteptăm la o scădere accentuată, în perioada următoare, ci poate doar la o convergenţă accelerată între creditul ipotecar în lei şi cel în valută”, apreciază preşedintele Alpha Bank România, Sergiu Oprescu. În ceea ce priveşte stocul creditelor ipotecare, el se aşteaptă ca împrumuturile Prima Casă să nu mai fie dominante.