Considerată una dintre cele mai rurale ţări din UE, România trebuie să investească masiv în amortizarea decalajelor dintre lumea satelor şi mediul urban. Şi cum la ţară “modernizarea” înseamnă deocamdată tot agricultura de subzistenţă şi mersul cu căruţa, dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice sînt esenţiale în bătălia cu oraşul. “Ce lipseşte cel mai mult este infrastructura, iar asta face foarte mult rău. Dacă parcurgi în două ore un drum de 30 de kilometri, evitînd gropi pentru a ajunge la un sat din apropierea Iaşului, este o problemă”, a declarat directorul general al importatorului de utilaje agricole “New Holland”, Monika Puiu, în cadrul unei dezbateri publice. Altă soluţie menţionată de reprezentanţii Consiliului Naţional a Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România şi Asociaţiei Oamenilor de Afaceri constă în îmbunătăţirea serviciilor publice, care ar facilita investiţiile în mediul rural şi ar îmbunătăţi nivelul de trai. “Este foarte greu să înfiinţezi un business în mediul rural pentru că trebuie să ai o permanentă legătură cu cei de la Consiliul Judeţean. De asemenea, dacă nu există un arhitect în satul respectiv în care vrei să investeşti trebuie să mergi în altă parte să-l găseşti şi o soluţie ar putea fi crearea unui birou unic care să preia investiţiile pînă la o anumită valoare pentru ca procedurile să se deruleze la o viteză normală”, a afirmat Marian Stoian, managing partner la firma de consultanţă Initial Advisory. Acesta a arătat totodată că alte soluţii pentru reducerea decalajului sînt dezvoltarea sistemului educaţional, prin atragerea profesorilor tineri debutanţi, şi “o informatizare forţată”. Pe de altă parte, Radu Tudorache, preşedintele “Newarch Investments”, propune înfiinţarea unor şcoli speciale de meserii tradiţionale. ”S-ar putea face 4 - 5 şcoli pe judeţ, iar ele ar fi un element diferenţiator faţă de urban”, a spus Tudorache. El a subliniat importanţa dezvoltării sistemului de sănătate şi a menţionat că există 13.000 de sate, dar numai 5.000 de farmacii la nivel naţional, iar o soluţie ar fi farmaciile mobile. La rîndul său, Mircea Kivu, director la “Ipsos Interactive”, a arătat că actuala criză financiară şi cea alimentară care ar putea să apară vor reprezenta şi o oportunitate pentru mediul rural. “Criza poate fi o fereastră de oportunitate pentru zonele rurale, întrucît forţa de muncă s-ar putea reîntoarce. Trebuie însă ca zona rurală să fie atractivă pentru aceşti oameni şi să fie dezvoltate serviciile publice, de sănătate, educaţia şi infrastructura”, a mai spus Kivu.