Cercetările desfăşurate de arheologul Constantin Nicolae, în perioada iulie - august, la aşezarea neolitică de la Hîrşova, au ajuns la final. Rezultatele obţinute pînă în prezent fac referire la piese unicat, dar şi la locuinţe cu inventarul aferent, amenajări interioare, vase, unelte din silex şi altele. Cunoscută şi sub denumirea de tell, aşezarea neo-eneolitică din Hirşova este una dintre cele mai mari cetăţi din România şi din această parte a Europei. Monumentul se află pe malul Dunării, în partea de sud-est a oraşului, în apropierea cetăţii romano-bizantine şi medievale.

Aşezarea a fost cercetată pentru prima dată în anul 1985, iar primii arheologi care au săpat pe acest sit arheologic au fost Doina Galbenu, Dragomir Popovici şi Puiu Haşotti, echipă căreia i s-a adăugat mai tîrziu şi Constantin Nicolae. În urma cercetărilor, s-a demonstrat faptul că la baza tell-ului, primii trei metri aparţin Culturii Boian, mai precis ultimelor două faze, în care apar şi materiale tipice Culturii Hamangia. Următorul strat aparţine Culturii Gumelniţa, cu o grosime de mai bine de şapte metri, peste care se află nivelurile Culturii Cernavodă I. Pînă în prezent, la acest şantier arheologic au lucrat cercetători de la Muzeul de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, alături de studenţi din centre universitare din Bucuresti, Tîrgovişte, Constanţa, Iaşi, dar şi din Statele Unite ale Americii, Australia, Japonia, Scoţia, Anglia, Franţa.