Preşedintele în exerciţiu Serge Sarkissian a fost reales în Armenia, cu peste 58% din voturi, potrivit rezultatelor complete difuzate ieri de Comisia Electorală Centrală, o victorie contestată de principalul său adversar, ai cărui susţinători denunţă fraude masive. Sarkissian, în vârstă de 59 de ani, a obţinut 58,64% din voturi, faţă de 36,75% rivalul său, fostul ministru de Externe Raffi Hovannissian, în vârstă de 54 de ani, potrivit comisiei, care a anunţat o rată de participare de 60%. ”Acestea au fost cele mai bune alegeri din istoria Armeniei independente. Ele arată că procesele democratice sunt ireversibile”, afirmă Eduard Sharmazanov, purtătorul de cuvânt al Partidului Republican al lui Serge Sarkissian. Dar în seara de luni, la încheierea scrutinului şi înainte de proclamarea rezultatelor definitive, Raffi Hovannissian asigura că el este adevăratul învingător şi i-a cerut lui Sarkissian să îşi recunoască înfrângerea. Purtătorul de cuvânt al lui Hovannissian, Hovser Hurshudian, a denunţat, la rândul său, ”un scrutin ruşinos prin cantitatea enormă de fraude” şi a făcut apel la o manifestaţie, ieri după-amiază. Ceilalţi cinci candidaţi aflaţi în cursă, între care un fost premier, Hrant Bagratian şi fostul disident sovietic Paruir Hairikian, s-au clasat mult la distanţă de Sarkissian şi Hovannissian. Bagratian a deplâns fraude masive, subliniind că nu exclude acţiuni de protest după vot.

Alegerile de luni au fost un scrutin-test pentru democraţia din această fostă republică sovietică din Caucaz. În 2008, victoria lui Sarkissian la alegerile prezidenţiale, contestată de opoziţie, a declanşat manifestaţii care au degenerat în confruntări după intervenţia poliţiei, soldate cu zece morţi. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2013 a fost umbrită de un atac împotriva lui Hairikian, rănit de un glonţ la umăr, la 31 ianuarie şi de greva foamei iniţiate de un alt candidat. Trei dintre principalele forţe de opoziţie, care dispun de 48 dintre cele 131 de mandate în Parlament, au refuzat să participe la aceste alegeri. Autorităţile speră că va predomina calmul, pentru a putea ameliora perspectivele de integrare europeană a acestei ţări mici din Caucazul de Sud, locuită de trei milioane de persoane şi care nu dispune de resurse de hidrocarburi ca vecinii săi.