“Sînt adeptul unei intervenţii energice a statului în turism”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

“Sînt adeptul unei intervenţii energice a statului în turism”

- declară fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agaton
Administrație 07 Mai 2007 / 00:00 791 accesări

Fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agaton, a prezentat, la sfîrşitul săptămînii trecute, la Mamaia, în cadrul unui seminar organizat de către Departamentul de Turism al PSD, cîteva modalităţi prin care turismul de litoral ar putea fi revigorat. “Sînt adeptul unei intervenţii energice a statului în turism. Cred că această criză fără precedent se datorează, în cea mai mare parte, retragerii statului din această activitate. Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) era un departament obscur într-un minister gigant şi avea un buget echivalent cu gara din Craiova. Niciun preşedinte, oricît de bun ar fi fost, nu avea acces la masa rotundă a Guvernului, unde sînt puse la punct strategiile şi unde se împart banii”, a declarat Agaton. El a adăugat că factorii care mai pot redresa turismul sînt: autoritatea centrală (Ministerul Turismului), autorităţile locale şi sectorul privat, dar numai dacă îşi vor uni eforturile. Fostul ministru al Turismului a mai spus că o altă modalitate prin care turismul de litoral poate fi stimulat este generalizarea conceptului all inclusive, lucru care va duce, implicit, la creşterea numărului turiştilor străini. ”De asemenea, plajele trebuie trecute, din nou, în administrarea autorităţilor locale, pentru că altfel nu vom mai putea face faţă concurenţei destinaţiilor externe. Plajele trebuie să ajungă la consiliile locale care, la rîndul lor, trebuie să le concesioneze, în exclusivitate, hotelierilor. Nu mai avem nevoie să se ocupe de plaje societăţi care exportă fier vechi sau importă ţigări”, a declarat Agaton, adăugînd: ”Vă propun să ne gîndim la înfiinţarea unui consiliu de administrare a fiecărei staţiuni de pe litoral în parte, care să se ocupe de gestionarea tuturor problemelor care apar în timpul sezonului estival. După modelul Albena, din consiliul de administrare a staţiunilor vor face parte: Consiliul Judeţean Constanţa, consiliile locale, touroperatorii şi investitorii. Adică tot ce mişcă în turism”. Agaton a încurajat, de asemenea, reluarea croazierelor de o zi pe mare între Mangalia şi Constanţa, în care să fie incluse programe de scufundări şi pescuit şi implementarea ”Programului Q”, un program care clasifică serviciile turistice în funcţie de calitate şi prin care vor fi introduse în România standardele Organizaţiei Mondiale a Turismului în domeniul calităţii. ”Intercontinentalul are o cartă cu 1.867 de reguli care sînt respectate, cu stricteţe, în toate hotelurile companiei din lume. Acest model trebuie preluat şi de către hotelurile de la noi”, a precizat fostul ministru al Turismului. În viziunea sa, nu ar trebui să existe staţiune turistică fără birou de informaţii şi fără touch-screen-uri, de unde turiştii pot afla, de exemplu, unde este cel mai apropiat hotel, cît costă o noapte de cazare, unde poate găsi un restaurant cu specific naţional sau unde sînt obiectivele turistice din zonă. Agaton a mai spus că programele sociale, de genul ”O săptămînă la mare”, sînt un alt stimulent al turismului de litoral: ”Aceste programe permit sutelor de mii de români cu venituri modeste să aibă acces o săptămînă într-o staţiune turistică.”



12