După aproape două decenii de la Revoluţia din 1989, criza demografică, natalitatea scăzută şi migraţia au scăzut populaţia României cu 1,5 milioane de oameni. Coşmarul demografic va continua şi în următorii ani, iar dacă în prezent raportul dintre pensionari şi salariaţi este aprox egal, în 2050, un român va munci pentru cel puţin 3 persoane vîrstnice. Cum sistemul public este organizat pe principiul redistribuirii, în care bătrînii sînt plătiţi din contribuţiile salariaţilor actuali, specialiştii au toate motivele să considere că, pe termen lung, România se va transforma într-o ţară a pensionarilor. Într-un studiu realizat de analiştii "Allianz", România şi Polonia se numără printre statele cele mai afectate de reducerea numărului de locuitori, fiecare urmînd să piardă, pînă la 20% din populaţie. Asta chiar dacă ţara noastră stă bine la capitolul rezistenţă la schimbări demografice, plasîndu-se astfel pe locul trei în topul noilor state membre şi pe poziţia 10 în clasamentul general, după ţări precum Irlanda, Marea Britanie sau Elveţia. Indicele prezentat de "Allianz" calculează sustenabilitatea sistemelor de pensii, dar şi presiunile pe care acestea trebuie să le suporte. Potrivit acestui indice, majoritatea statelor central şi est - europene sînt cuprinse la mijlocul clasamentului, ceea ce arată necesitatea reformării sistemului de pensii. Pentru a cuantifica presiunile generate asupra fiecături stat, Allianz a utilizat o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă presiunile reduse, iar 10 cele crescute. În topul "Allianz", Bulgaria s-a poziţionat pe locul 12, Ungaria pe 17, iar Polonia pe 18. Cel mai slab punctaj, de peste şapte puncte, a fost obţinut de Grecia. Factorii incluşi în analiză se referă schimbările demografice şi rata de dependenţă a persoanele în vîrstă. Totodată, studiul analizează reformele întreprinse în pilonul I de pensii şi situaţia bugetelor statelor analizate. Creşterea anuală medie a activelor sub administrare a sistemului de pensii în România, în intervalul 2006-2015, este estimată la 41,2%, în timp ce avansul mediu pentru noile state membre ale UE, exceptînd Malta şi Cipru, este anticipat la 19,1%.