Agenţia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) face publice rezultatele studiului sociologic „Sistemul educaţional universitar din România: realităţi, cauze soluţii”, realizat de către SC Totem Communication SRL la solicitarea ASG. Populaţia ţintă a fost reprezentată de studenţii români care urmează cursuri de licenţă, masterat sau doctorat, în cadurl unei universităţi de stat sau particulare acreditate din România. Eşantionul de studenţi este reprezentativ pentru populaţia ţintă (studenţii din sistemul de învăţămînt public şi cei din sistemul privat) cu o eroare tolerată de plus minus 2,8% la o probabilitate de 95%. Eşantionul de doctoranzi este reprezentativ, cu o eroare tolerată de plus minus 5,7% la un nivel de încredere de 95%. Pentru studenţii intervievaţi, universităţile reprezintă locuri unde aceştia merg cu plăcere (83,7% universităţi de stat şi 85,6% universităţi private), mai ales că îşi pot face şi foarte mulţi prieteni (91,6% universităţi de stat şi 89,8% universităţi private). Pe de altă parte, aproape un sfert dintre studenţi declară că universităţile sînt locuri unde „te plictiseşti” (24,3% - stat, 24,1% - privat). În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă facultăţile în care studiază respondenţii, se constată o relativă apropiere a răspunsurilor studenţilor de la universităţile de stat şi cele private. Mici diferenţe pot fi identificate, spre exemplu în cazul „aspectului neîngrijit, învechit al dotărilor din facultate”, unde se constată că studenţii de la universităţile private identifică mai puţin acest aspect ca fiind problematic comparativ cu studenţii din universităţile de stat. Solicitaţi să aprecieze diferite ocupaţii, cea mai bine notată ocupaţie a fost cea de medic (50% - stat, 36% - privat). Profesiile din domeniul economic au fost mai bine apreciate de studenţii din sistemul privat, dealtfel multe dintre universităţile private activînd în domeniul economiei şi afacerilor. Astfel, ocupaţia de economist a fost apreciată în mai mare măsură de studenţii din sistemul privat (22%), comparativ cu cei din sistemul de stat (18%), la fel cu cea de „patron, om de afaceri, manager” (20% - stat, 27% - privat). Pentru aprox. un sfert dintre respondenţi cursurile la care participă nu furnizează informaţiile necesare profesiei pentru care se pregătesc („în mică măsură” şi „în foarte mică măsură”, 25% - stat şi 28,7% - privat). Studenţii intervievaţi utilizează diferite forme de petrecere a timpului liber. Astfel, internetul pare a ocupa cel mai mult timp, 75% dintre studenţii din sistemul de stat şi 62,3% dintre cei din sistemul privat navigînd „zilnic sau aproape zilnic pe internet”. De altfel, şi timpul petrecut de studenţi pe internet este relativ ridicat, peste jumătate dintre ei utilizîndu-l mai mult de trei-patru ore pe zi (59,1% - stat şi 57,5% - privat). Cititul „zilnic sau aproape zilnic” al cărţilor „altele decît manualele” este, spre comparaţie, o preocupare mai redusă a studenţilor (13,7% - stat şi 12,3% - privat). Peste o treime dintre respondenţi (38%) consideră că „reuşita în viaţă nu depinde de performanţele şcolare”, această părere fiind mai puternică în cazul studenţilor din sistemul privat (42,3%), comparativ cu studenţii din sistemul de stat (33,7%).

În România, „învăţămîntul universitar merge într-o direcţie bună”, consideră aproape două treimi (58%) dintre doctoranzii intervievaţi, în timp ce puţin peste un sfert (28%) consideră că merge într-o direcţie greşită. Printre defectele învăţămîntului universitar românesc sînt menţionate: „multă teorie, puţină practică” (12,4%), dotarea precară (4,4%), corupţia (3%) şi superficialitatea (2,7%). Cele mai purtătoare de prestigiu profesional sînt ocupaţiile de medic (9,36), profesor (8,60), inginer (8,54), artist (8,43), avocat (8,36), economist (8,15). Pe ultimul loc se află ocupaţia de om politic (5,64). Cursurile doctoranzilor au „un grad mare de generalitate” (20,3%), „sînt neactualizate/învechite” (17,2%), „sînt prea teoretice” (17,2%). Aproape o treime dintre respondenţi (28,3%) consideră că „nu contează cum înveţi în facultate pentru a avea succes în viaţă”. Rezultatele integrale ale cercetării sînt disponibile pe website-ul ASG, www.publicinfo.ro.