De mai bine de zece ani se tot vorbeşte de reforma sistemului sanitar, promisiuni despre investiţii şi medici plătiţi mai bine decît muncitorii calificaţi, însă medicina românească este cunoscută mai mult pentru condiţiile inumane oferite pacienţilor şi scandalurile despre corupţie. Chiar şi autorităţile în domeniu au început să recunoască faptul că sănătatea românilor se cumpără cu bani grei, şpaga fiind cuvîntul de ordine în sistemul sanitar românesc. În timpul prezentării proiectului ''Reglementarea plăţilor informale în sistemul de sănătate românesc'', finanţat prin programul ''Global Opportunities Fund'', administrat de Ambasada Marii Britanii, ministrul Eugen Nicolăescu a declarat că şpaga pentru achiziţia materialelor sanitare şi a medicamentelor este mult mai mare decît "atenţiile" date medicilor şi asistentelor. "În România, mita este mare, întrucît sîntem o ţară săracă. Un studiu din 2004 arată că plăţile informale, adică ciubucul, şapaga, mita sau atenţiile au fost de 360 milioane de dolari, reprezentînd mai mult de 10% din totalul cheltuielilor pentru sănătate, familiile sărace contribuind mai mult la plăţile informale decît cei cu venituri mari'', a declarat Nicolăescu. Ministrul a explicat că nu îi este uşor să lupte cu birocraţia din sistem şi chiar a primit ameninţări cu moartea pentru el şi familie. "Refuz să accept situaţiile care permit perpetuarea practicilor vizînd plăţile informale şi de aceea, am semnat mai multe parteneriate cu asociaţiile bolnavilor de cancer, diabet, hepatică şi voi continua cu bolnavii HIV/SIDA şi post transplant. Diminuarea plăţilor informale ar putea fi redusă prin introducerea asigurărilor private, înfiinţarea secţiilor particule în spitalele publice şi realizarea protocoalelor terapeutice'', a mai spus Nicolăescu. Declaraţia oficialului român a fost susţinută şi de ambasadorul britanic la Bucureşti, Robin Barnett, care a precizat că plăţile informale din sănătate sînt o practică frecventă în ţara noastră. ''Mulţi oameni le privesc ca pe un rău necesar, în scopul asigurării unui nivel acceptabil de servicii medicale. După cum Guvernul României a spus în mod repetat, această practică este inacceptabilă, întrucît reprezintă o formă de corupţie şi, totodată, o piedică în asigurarea unui acces onest la serviciile de sănătate publică'', a declarat Robin Barnett. Diplomatul a adăugat că, luînd în considerare anvergura problemei, plăţile informale necesită o atenţie sporită. În acest sens, un proiect finanţat de Banca Mondială şi dezvoltat de Legicon în 2005 a examinat amploarea plăţilor informale din sistemul român de sănătate. Analiza a concluzionat că plăţile informale reprezintă 13% din cheltuielile publice din sănătate.