„SRI a devenit organ de cercetare penală. Ca în comunism“

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Pe cine ajută noua schimbare a regimului interceptărilor

„SRI a devenit organ de cercetare penală. Ca în comunism“

Justiție 13 Martie 2016 / 14:33 1063 accesări
Fostul șef SIE Teodor Meleșcanu: ”90% dintr-un dosar e reprezentat de interceptări telefonice, dar asta nu e normal”

Fostul șef SIE Teodor Meleșcanu: ”90% dintr-un dosar e reprezentat de interceptări telefonice, dar asta nu e normal”

Decizia CCR prin care interceptările realizate de SRI "în interes național" nu pot fi folosite în dosare penale, deși catalogată inițial ca o lovitură dată abuzurilor la care cetățenii sunt supuși, a devenit o catapultă pentru violul spațiului privat. Actul CCR în sine nu s-a schimbat. El menține eticheta neconstituțională pentru practicile de până acum ale SRI. Dar Hotărârea de Guvern de vineri, care era menită să rezolve vidul legislativ descoperit de CCR în problema interceptărilor, a cimentuit fundația pentru intensificarea filajelor. De ce? Pentru simplul fapt că membrii Cabinetului Cioloș au considerat oportun să dea SRI atribuții în ce privește desfășurarea anchetelor penale.

INTERCEPTĂRILE - 90% DIN DOSAR? Numeroase personalități au reclamat cotirea spre practicile comuniste după ce au citit textul actului normativ emis de Guvern vineri pe tema interceptărilor. Președintele Grupului de Investigații Politice (GIP), Mugur Ciuvică, a catalogat aberațiile aprobate de Executiv ca fiind extrem de periculoase pentru democrație: ”SRI devine organ de cercetare penală”. Nici Teodor Meleșcanu, fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE) - fratele SRI -, nu vede cu ochi buni această hotărâre. Politicianul a povestit cum, încă din 2004, Parlamentul a lucrat la un pachet de legi privind securitatea, prevederi prin care se urmărea să se clarifice legea SRI. ”Atunci am propus crearea unei Agenții naționale care să se ocupe de interceptatea informațiilor (...) Și după 12 ani, suntem tot acolo și într-o situație mai proastă decât eram atunci”, a spus Teodor Meleșcanu. El a criticat, totodată faptul că sistemul juridic a ajuns să se bazeze aproape exclusiv pe stenograme: ”90% dintr-un dosar e reprezentat de interceptări telefonice, dar asta nu e normal”.

PAS ÎNAPOI Și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a atacat noul act normativ. La baionetă. ”De o bună bucată de vreme am semnalat derapajele a ceea ce numim statul de drept în România. Avem de toate, însă dacă ne uităm mai în detaliu, iar decizia CCR confirmă asta, statul de drept este doar un desen de faţadă”, a declarat Tăriceanu. El spune că asistăm totodată la numeroase acte de încălcare gravă a separației puterilor în stat: "Constatăm că cercetarea penală, în loc să fie apanajul procurorilor şi al poliţiei judiciare, intrase în grădina SRI-ului. Cred că suntem singura ţară democratică în care SRI a devenit organ de cercetare penală. Nu este însă ceva original, exista în perioada comunistă, când Securitatea efectua şi anchete penale”.

NIMENI NU RĂSPUNDE Trebuie recunoscut faptul că mutarea Executivului este una genială pentru Servicii. Și pentru politicienii care-și doresc consolidarea statului polițienesc. Cine va răspunde public pentru readucerea practicilor comuniste în actualitate? Partidele? În niciun caz... Cei care au luat decizia sunt parte a așa-numitului "guvern al străzii". Oficial, acest guvern funcționează de capul lui. Poate doar președintele Klaus Iohannis ar putea răspunde politic, pentru că ordonanța a fost adoptată după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării de vineri, prezidată de el. Abia pe această linie ar putea fi ușor știrbită imaginea PNL - partidul care l-a propulsat pe Iohannis în funcție. Deci, pe fond, politicienii și serviciile au reușit să perfecteze ticăloșia așa-numitului stat de drept în care cu tot mai multă silă trăim, pe responsabilitatea... "străzii". Superb…

IOHANNIS ARUNCĂ MÂȚA MOARTĂ Klaus Iohannis a sesizat probabil pericolul și s-a delimitat public, aruncând responsabilitatea rezolvării problemei la Parlament: "actul normativ este destinat să ofere, într-o primă etapă, o soluție pentru activitatea organelor judiciare, urmând ca, ulterior, forul legislativ să poată avea în vedere și alte soluții pe care să le dezbată cu toate instituțiile interesate și cu societatea civilă".



12