Comandantul militar al NATO şi oficiali ai administraţiei americane au în vedere să susţină trimiterea de armament defensiv forţelor ucrainene care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în estul Ucrainei, a anunţat, duminică, ”New York Times”. ”Preşedintele Barack Obama nu a luat încă decizia de a trimite ajutor letal, dar administraţia sa evocă subiectul, din cauza unei intensificări a luptelor între Kiev şi separatiştii susţinuţi de Rusia”, afirmă cotidianul. Comandantul-şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, este favorabil trimiterii de arme defensive forţelor ucrainene, iar secretarul de stat este deschis la discuţii, potrivit ”New York Times”.

            SUA au acuzat Rusia că desfăşoară un război indirect în Ucraina, dar au exclus până în prezent să furnizeze arme autorităţilor de la Kiev. Casa Albă limitează susţinerea americană la un ajutor neletal, care include veste antiglonţ, echipament medical şi radare pentru detectarea tirurilor de mortier. ”Deşi rămânem concentraţi pe căutarea unei soluţii prin mijloace diplomatice, evaluăm fără încetare alte opinii, pentru a crea un spaţiu pentru o soluţie negociată la această criză”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Bernadette Meehan. Potrivit ”New York Times”, generalul Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme, este deschis la noi discuţii, la fel şi consiliera lui Barack Obama pe probleme de securitate, Susan Rice. Cotidianul afirmă că un raport independent, dat publicităţii ieri, cere SUA să trimită Ucrainei arme defensive şi echipament de peste trei miliarde de dolari, inclusiv drone de recunoaştere şi rachete antitanc.

MOBILIZARE Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat, la sfârșitul săptămânii trecute, un decret privind măsuri suplimentare pentru desfășurarea mobilizării parțiale în 2015, urmând ca acestea să fie examinate de Guvern, după ce numeroase persoane au încercat să se sustragă recrutării în armată în cadrul celui de-al patrulea val de mobilizare, declanșat la 20 ianuarie. Astfel, președintele ucrainean a dispus Executivului să studieze reglementarea legislativă a călătoriilor în străinătate în cazul cetățenilor încorporabili în cadrul mobilizării parțiale. În virtutea acestui decret, persoanele aflate în evidența comisariatelor militare ca recrutabile ar urma să nu poată ieși din țară fără un permis special eliberat de instituțiile respective. La rândul său, Aleksandr Zaharcenko, liderul autoproclamatei republici populare Doneţk, a anunţat că peste 11 zile va iniţia acţiuni pentru recrutarea a 100.000 de combatanţi separatişti, în contextul intensificării conflictului din estul Ucrainei. Insurgenţii vor să evacueze forţele guvernamentale din regiunile Doneţk şi Luhansk. Zeci de persoane au fost ucise în confruntările din ultimele zile, iar bilanţul total al conflictului separatist izbucnit în martie 2014 este de aproximativ 5.000 de morţi. Potrivit corespondentului BBC David Stern, declaraţiile lui Zaharcenko ar putea semnala, de fapt, intenţia Rusiei de a se implica mai mult în conflictul din estul Ucrainei.

TRANSPARENȚĂ RUSIA - NATO ”Relaţiile dintre Rusia şi NATO trebuie să devină mai transparente, pentru a se evita o escaladare militară”, a declarat, ieri, Wolfgang Ischinger, preşedintele Conferinţei pe teme de securitate de la Munchen, care va avea loc la 6-8 februarie. ”În ultimele săptămâni şi luni am observat, continuu, întâlniri periculoase în spaţiul aerian sau pe apă între avioane şi nave militare ale Rusiei, pe de o parte, şi cele ale naţiunilor occidentale, pe de altă parte. Este periculos, foarte periculos, ar putea cauza neînţelegeri sau calcule greşite şi ar putea duce involuntar la o escaladare militară”, a declarat Ischinger. ”Rusia şi Occidentul trebuie să ajungă la un acord, cât mai repede posibil, care să stipuleze că avioanele şi navele trebuie să păstreze o distanţă obligatorie şi să nu se apropie unele de altele”, a precizat Ischinger, subliniind că ”ambele părţi trebuie să gândească urgent măsuri care să asigure transparenţa. Ar trebui să fie un schimb de informaţii transparent în legătură cu cine şi unde zboară. Avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate în Europa, nu avem nevoie de surprize, avem nevoie de încredere şi transparenţă în sfera militară”.

            În noiembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO a ridicat de la sol de două ori mai multe avioane în 2014, din cauza creşterii activităţii aeriene a Rusiei în Europa. Între timp, Ministerul rus al Apărării a declarat în mod repetat că toate zborurile forţelor aeriene ruse se desfăşoară în strictă concordanţă cu normele internaţionale de folosire a spaţiului aerian în apele internaţionale şi nu încalcă graniţele altor state.

TRAGEDIE FĂRĂ SFÂRȘIT O echipă mică de militari olandezi neînarmați s-a deplasat ieri în estul Ucrainei, în zona prăbușirii zborului MH17 în luna iulie, într-o încercare de a recupera noi fragmente umane ale victimelor. Autoritățile olandeze speră să poată recupera rămășițele umane a trei victime, dintr-un total de 298, ale căror corpuri nu au fost găsite. Aproape două treimi dintre victimele care se aflau la 17 iulie la bordul avionului malaezian, care asigura legătura Amsterdam - Kuala Lumpur, erau olandezi. Numai rămășițele a trei victime, toate de naționalitate olandeză, nu au fost încă identificate. Aparatul a fost doborât, se pare, de o rachetă, în timp ce survola această regiune controlată de separatiștii pro-ruși. Ucraina și SUA au afirmat că aparatul a fost doborât de o rachetă sol-aer, ce le-a fost furnizată de Moscova separatiștilor. Rusia neagă și atribuie responsabilitatea forțelor ucrainene.

            Estul Ucrainei se confruntă cu un conflict armat de zece luni. Sfârșitul săptămânii trecute a înregistrat un bilanț greu de pierderi umane, 50 de soldați și civili uciși, în timp ce negocierile de pace desfășurate sâmbătă pentru încheierea unui nou armistițiu au eșuat.