România poate rămîne fără fonduri europene, dacă deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv împotriva oricărui stat membru al Uniunii care depăşeşte plafonul de 3%. Această situaţie poate atrage şi plata unor amenzi semnificative în cazul statelor din zona euro. Fondurile UE pentru autostrăzi şi proiecte de mediu ar putea fi suspendate în cazul în care guvernul ignoră în mod repetat avertismentele CE cu privire la deficitul bugetar, ce poate depăşi doar cu cîteva zecimale limita de 3% şi pentru cel mult un an doar în condiţii de criză economică gravă. De remarcat că deficitul bugetar al României a ajuns la 3% din PIB la sfîrşitul lunii noiembrie şi se apropie vertiginos de 4% din PIB. Potrivit site-ului Comisiei Europene, fondurile de coeziune destinate proiectelor de infrastructură, de energie sau de mediu \"pot fi suspendate dacă un stat membru are un deficit bugetar excesiv şi nu a luat măsuri de redresare a acestuia\". Decizia se ia de către celelalte state membre cu majoritate calificată în Consiliul European. Comisarul pentru afaceri economice şi monetare Joaquin Almunia a avertizat în repetate rînduri că actuala criză economică nu poate fi folosită drept pretext pentru depăşirea deficitului de 3%. La începutul lunii noiembrie, CE a demarat procedura de deficit excesiv împotriva Irlandei, ţară din zona euro care a ajuns la un deficit de 5,5% în 2008 şi ar urma să crească la 6,5% în 2009. Ungaria a fost şi ea avertizată că nu va adera la zona euro decît în momentul în care îndeplineşte toate criteriile Maastricht - în special o inflaţie redusă şi un deficit bugetar sub 3% dinPIB. România şi-a propus să adopte moneda unică europeană în 2014, dar actualele politici bugetare, dacă vor fi menţinute, riscă să îndepărteze această dată. Consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, a ieşit la rampă şi a avertizat că deficitul bugetar al ţării noastre are toate şansele să ajungă la 6,3% din PIB, la felul cum este planificat în momemtul de faţă bugetul pe 2009. \"După adoptarea planului fiscal pe 2009, au fost deja planificate măsuri fiscale care ar produce un deficit bugetar de 6,3% din PIB, în condiţiile în care şi creşterea economică luată în calcul de guvern pentru 2009 este de 6%\", a precizat Croitoru. Oficialul BNR a explicat că, pentru anul viitor, ar putea fi nevoie de majorări ale taxelor. \"Dacă majorezi impozitul pe venit, scazi şi mai mult puterea de cumpărare, deci frînezi şi mai mult creşterea economică. Pe de altă parte, o creştere a TVA alimentează inflaţia. Astfel, cred că ar fi nevoie de majorări mai puţin puternice, pe ambele componente. Toată filozofia este să înţelegi cum s-a deteriorat bugetul anul acesta, pentru că deficitul nu era prevăzut la 3% din PIB. Este nevoie de o combinaţie în majorarea taxelor, dar şi în alte măsuri fiscale, care să ducă deficitul bugetar la 1% din PIB\", a spus Croitoru. Ţinînd cont de avertizările reprezentantului BNR şi de criticile la adresa planului fiscal aprobat pentru 2009, este greu de crezut că deficitul bugetar va fi de 2% anul viitor.