În urma inundaţiilor care s-au abătut peste toată ţara, 12 persoane au decedat, opt sînt date dispărute, iar peste 400 sînt evacuate. Ploile au afectat 65 de localităţi din 12 judeţe (Bacău, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Maramureţ, Mureş, Mehedinţi, Neamţ, Sibiu, Suceava şi Vâlcea), 28 de case fiind distruse, 23 avariate şi 2.707 de gospodării şi anexe gospodăreşti afectate (55 de anexe gospodăreşti sunt distruse şi 176 sunt avariate). Apele au afectat 4,4 kilometri de drumuri naţionale, 16,6 kilometri de drumuri judeţene, 222,3 kilometri de drumuri comuncale, două poduri, 253 de podeţe şi traversări pietonale, 41 de obiective socio-economice. Inundaţiile au afectat şi lucrări de apărare a malurilor pe o distanţă totală de 3,48 kilometri, 13 localităţi nu sînt alimentate cu energie electrică şi 37 de posturi de transformare sînt avariate.

Cantităţile de apă care s-au abătut asupra judeţului Constanţa au fost comparabile cu cele înregistrate la Tuzla şi Techirghiol în 28 august 2004, şi cele care au distrus digul de la Saraiu în vara anului trecut şi jumătate din staţiunea Costineşti în septembrie 2005. Referitor la numărul caselor inundate, cea mai dezastruoasă situaţie din judeţ a fost înregistrată la Independenţa. Aici, şase case s-au dărîmat din cauza apei, 37 au fost inundate, inclusiv sediile şcolii, primăriei, poliţiei, dispensarului şi poştei, şapte podeţe şi 1,5 km de drum comunal a fost închis circulaţiei. La Peştera au fost afectate 20 de case, dintre care una s-a prăbuşit şi 17 grădini sînt inundate. La Ivrinezu, şapte case au fost inundate, 11 la Fîntîna Mare, 12 la Nicolae Bălcescu, 23 la Valu lui Traian, 9 la Pietreni şi 2 la Conacu. De asemenea, satele Pietreni, Peştera, Deleni şi Fîntîna Mare nu au avut curent electric toată noaptea de sîmbătă spre duminică. Zeci de case au rămas izolate de ape, mai multe drumuri judeţene şi comunale au fost afectate şi circa 10 podeţe acoperite de ape.

În tot acest timp, Ministerul Mediului doarme liniştit. Oamenii au pierdut şirul valurilor de inundaţii care i-a lovit, iar ministresa Mediului Sulfina Barbu este preocupată de promulgarea ordonanţei de urgenţă care să permită unor agenţi economici să construiască fără autorizaţie pe plaje, distrugînd în felul acesta turismul de pe litoral. În loc să se zbată pentru un act normativ care să impună măsuri imperative de combatere şi prevenire a efectelor inundaţiilor, ea se gîndeşte să propună un program prin care să-i înveţe pe români să fie receptivi la solicitările autorităţilor şi la ordinele pe care oamenii statului le dau în situaţii de urgenţă. Sulfina a uitat de zecile de familii care încă stau prin vecini după ce anul trecut apele le-au ras de pe faţa pămîntului gospodăriile. Nici prin gînd nu i-a trecut ministresei să dea din coate pentru promulgarea unei ordonanţe de urgenţă pentru reconstrucţia rapidă fără autorizaţie a caselor sinistraţilor. Dar ca să nu zică cineva că stă degeaba, dă ordine ca toată ţara să fie împînzită de nişte banale buletine meteo, pe care oamenii le pot auzi la televizor sau radio. Ba mai mult, efectele inundaţiilor sînt combătute de ministresă cu declaraţii cel puţin jenante. Ea a declarat ieri că va realiza milioane de printuri cu mesaje care să-i îndemne pe oameni să asculte de autorităţi. În loc să vină cu un plan de reîmpădurire a terenurilor inundabile, de strămutare a populaţiei din aceste zone şi de a reabilitare şi consolidare a digurilor, Sulfina vrea să dea milioane de euro pentru această idee „revoluţionară”. Mai mult, cea care a distrus deja o mare parte a litoralului românesc, vrea să „salveze” ţara de inundaţii printr-o campanie costisitoare, plătită, cel mai probabil, din banii populaţiei. "Am consultat literatura de specialitate şi am găsit mai multe modele de astfel de iniţiative, unele practicate cu succes în ţări, precum Franţa. Este vorba de nişte liste de recomandări împărţite oamenilor din zone vulnerabile conform hărţilor de risc, dar afişate şi la Primărie, Poliţie, Biserică sau în alte locuri importante pentru comunităţi. Ne gîndim să preluăm această iniţiativă", a spus Sulfina Barbu.