Franţa - Partidul lui Sarkozy, favorit

Cu o săptămînă înainte de primul tur de scrutin al alegerilor legislative din Franţa, Uniunea pentru o Mişcare Populară, a preşedintelui Nicolas Sarkozy, este creditată în sondaje cu obţinerea unei victorii zdrobitoare. De cealaltă parte a baricadei, Partidul Socialist, aflat în criză de lideri, depune eforturi uriaşe pentru a mobiliza electoratul de stînga împotriva formaţiunii conservatoare, care şi-a propus obiective extrem de ambiţioase. Actualul preşedinte şi formaţiunea pe care o susţine se bucură de o popularitate comparabilă doar cu cea din perioada creatorului celei de-a cincea Republici, Charles de Gaulle. Sarkozy şi partidul său speră să vină cu un program radical, menit să scoată Franţa din starea de imobilism. Uniunea pentru o Mişcare Populară este creditată cu 420 pînă la 460 din cele 555 de mandate ale Franţei continentale în Adunarea Naţională. În prezent, Uniunea deţine 359 de locuri. În schimb, Partidul Socialist, care nu îşi revine după înfrîngerea suferită în alegerile prezidenţiale, este creditat cu cel mult 120 de mandate, în timp ce în prezent are 149. Pragul minim de 12,5% care permite intrarea în cel de-al doilea tur de scrutin va obliga formaţiunile cu mai puţine şanse să recurgă la diferite alianţe. Mişcarea Democrată, a centristului François Bayrou, care a pierdut mulţi susţinători în favoarea partidului lui Sarkozy, ar putea obţine cel mult patru locuri, iar ecologiştii două. Comuniştii sînt în scădere de popularitate cu 15 mandate, în cel mai bun caz, faţă de cele 21 deţinute acum. Mişcarea pentru Franţa, condusă de Philippe de Villiers, aliată cu partidul lui Sarkozy, speră, la rîndul său, să cîştige două mandate. Alegătorii din Polinezia franceză, situată în Oceanul Pacific, au votat deja, din raţiuni de ordin logistic.

Ungaria - 87 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon

Acum 87 de ani, ca urmare a încheierii Primului Război Mondial, se semna un pact în Palatul Marele Trianon, de la Versailles. Cunoscut sub numele de Tratatul de la Trianon, acesta reprezenta o înţelegere între 22 state, inclusiv România şi Ungaria. Acesta stabilea graniţele între Ungaria şi statele succesoare ale Austro-Ungariei, dar şi existenţa unui stat ungar independent. Se împlinea astfel un ideal al revoluţionarilor de la 1848 şi al oamenilor politici maghiari, cu toate că nu în frontierele imaginate de aceştia. De aceea, Ungaria a urmărit revizuirea fie şi parţială a Tratatului de la Trianon. În acest scop, s-a aliat cu statele revizioniste, Germania şi Italia, în următoarea conflagraţie mondială şi a anexat unele teritorii. Frontierele de la Trianon au fost stabilite din nou în anul 1947, prin tratatul de la Paris cu Puterile Aliate.

Marea Britanie – Vicepremier... virusat

Vicepremierul britanic, John Prescott, a fost internat în spital pentru mai multe teste medicale, pe fondul temerilor că ar fi putut contracta un virus cu ocazia vizitei sale în Caraibe, informează ”The Daily Mirror”, în ediţia electroncă de luni. Medicii cred că Prescott, care a împlinit 69 de ani săptămîna trecută, s-ar fi putut îmbolnăvi spre finalul vizitei oficiale din Barbados, calificată de opoziţie drept ”o risipă de bani publici”. Soţia politicianului, Pauline, a ajuns la spital, duminică, dar a refuzat să comenteze despre starea de sănătate a acestuia.

Afganistan - Vizită-surpriză

Secretarul american al Apărării, Robert Gates, a ajuns, duminică seara, la Kabul, în cadrul unei vizite-surpriză. Robert Gates, care efectuează a doua sa vizită în Afganistan de la numirea în funcţie, s-a întîlnit, ieri, cu oficiali afgani şi militari. Şeful Pentagonului a ajuns la Kabul venind din Singapore, unde a participat la o conferinţă regională pe teme de securitate.

China - Comemorarea victimelor de la Tienanmen

Mii de turişti s-au adunat, ieri, în Piaţa Tienanmen din centrul Beijingului, cu prilejul comemorării a 18 ani de la masacrul care a marcat sfîrşitul brutal al revoltei studenţilor chinezi. Atunci, represaliile au atins cote înalte ale violenţei, dovadă că regimul comunist, aşa-zis luminat, al liderului reformator Deng Xiao-Ping, nu era cu nimic mai tolerant decît cel al predecesorului său, Mao Tze Dun. În primăvara lui 1989, după şapte săptămîni de demonstraţii organizate de Mişcarea Studenţilor pentru Democraţie, această revoluţie anticomunistă incipientă a fost zdrobită pe 4 iunie. Nu există un bilanţ oficial, dar revolta s-a soldat cu mii de morţi. Informaţiile legate de aceste evenimente sînt cenzurate sever de autorităţile de la Beijing, iar puţinele detalii sînt cunoscute din relatările activiştilor, ale jurnaliştilor străini şi ale martorilor. Hong Kong, fosta colonie britanică, este singurul oraş din China unde comemorarea revoltei constituie un eveniment public. Pentru autorităţile de la Beijing însă, ziua de ieri a fost una ca oricare alta sau cel puţin aşa au dorit să lase impresia. În Piaţa Tienanmen, turiştii au urmărit o scenă banală: ridicarea drapelului chinez de către garda de onoare.