Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume, dar poate fi controlat, spun specialiştii. În scopul creşterii nivelului de control asupra bolii, anual se organizează Ziua Mondială a Astmului. Şi în acest an, ea a fost marcată pe 7 mai, tema aleasă fiind „Puteţi controla astmul”. Reprezentanţii Societăţii Române de Pneumologie (SRP), cu sprijinul unor companii farmaceutice organizează, după 12 mai, şi până la sfârşitul anului, în 150 de spitale şi policlinici de specialitate, din 40 de judeţe ale ţării, testări gratuite pentru depistarea astmului, în cadrul campaniei „Astmul poate fi controlat!”. Lista completă a unităţilor participante este disponibilă pe www.invingeastmul.ro. Testările se fac pe baza unei programări telefonice prealabile. „Testul se numeşte spirometrie, nu doare şi nu necesită efort. Durează cinci minute, iar rezultatul se dă pe loc”, spune preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălţan. Anul trecut, SRP a desfăşurat, în 80 de centre, „Programul Naţional de Educaţie şi Evaluare în Astm Bronşic şi Bronhopneumopatie Obstructivă Cronică“, timp de patru luni. Atunci, au fost testaţi 37.036 pacienţi, dintre care 55% deja diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare. Dintre aceşti pacienţi cu probleme şi risc crescut de boli pulmonare, 46% au fost diagnosticaţi cu astm bronşic şi 54% cu BPOC.

CE ESTE ASTMUL? Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.

Simptomele astmului variază în timp şi adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Severitatea astmului variază, de asemenea, de la individ la individ.

CAUZELE ASTMULUI NU SUNT ÎNCĂ BINE ÎNŢELESE ŞI CREŞTEREA VERTIGINOASĂ A PREVALENŢEI ACESTEI BOLI, PESTE TOT ÎN LUME, CONSTITUIE UNUL DINTRE CELE MAI MARI MISTERE ALE MEDICINEI MODERNE.

Controlul astmului este deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil, spun medicii. O persoană cu astm controlat este o persoană care: prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor, nu foloseşte deloc/foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel ca o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm. Unul din indicatorii cei mai importanţi ai lipsei de control al astmului este spitalizarea. La nivel internaţional, obiectivul este reducerea spitalizărilor din cauza astmului cu 50% până în 2015.

În România aproape un milion de persoane (copii şi adulţi) suferă de astm bronşic, iar riscul de a face boala creşte în mediul urban, potrivit datelor publicate de SRP. Dintre aceştia, doar 10% sunt identificaţi şi urmează tratament. Medicii susţin că această boală apare indiferent de vârstă, iar riscul de a o contracta creşte în zona urbană.