România şi Bulgaria sînt sub nivelul dezvoltării celor opt state foste comuniste la momentul aderării la UE, în 2004, atît din punct de vedere economic, cît şi în plan politic, se arată într-o analiză realizată de The Economist. Deşi creşterea economică în România şi Bulgaria este puternică, cele două ţări diferă, din multe puncte de vedere, de predecesorii lor. Dacă în anul 2005, produsul intern brut pe cap de locuitor s-a plasat la 4.490 de dolari în România şi la 3.480 de dolari în Bulgaria, media înregistrată la nivelul celor opt state care au aderat la blocul european în 2004 era de 9.240 dolari, în timp ce media extinsă la nivelul întregii Uniuni era de 29.330 dolari. Cei mai noi membri ai UE sînt în urmă şi în alte privinţe, infrastructura de transport şi serviciile publice fiind mai puţin dezvoltate decît în cazul celorlalte state est-europene, fenomenul corupţiei este mai larg răspîndit, iar cultura politică este mai puţin matură. Deşi cele două state se aseamănă prin prestaţia instituţiilor publice şi gradul de sărăcie, România şi Bulgaria diferă sub alte aspecte, precum suprafaţă, istorie, structură politică şi economică. În plan politic, România este recunoscută pentru conflintele recurente între Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu. Conştientizarea necesităţii de a adera la Uniunea Europeană a menţinut coaliţia de guvernare formată din Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal. În Bulgaria, preşedintele şi premierul fac parte din acelaşi partid, dar coaliţia de guvernare este formată din socialişti (foşti reprezentanţi ai comunismului), o formaţiune liberală condusă de fostul rege Simeon al II-lea, şi gruparea lui Ahmed Dogan. Îm ambele ţări ar putea avea loc alegeri în acest an, menţionează analiza. Aderarea la UE a creat presiuni intense asupra României şi Bulgariei în vederea respectării criteriilor impuse de autorităţile de la Bruxelles, pe care niciuna din cele două ţări nu le îndeplineşte integral la momentul actual. Cea mai mare problemă se referă la lipsa unui sistem juridic adecvat. În România, această problemă ia forma corupţiei, iar în Bulgaria, a crimei organizate. Avînd în vedere problemele politice survenite în alte state est-europene, unele dintre acestea chiar mai bogate şi mai puternice decât România şi Bulgaria, este evident că drumul parcurs de cele două state către prosperitate şi stabilitate va fi mai dificil, mai relatează analiza realizată de The Economist.