Drumuri infernale în compartimente transformate de caniculă în adevărate cuptoare, un întreg sistem dat peste cap, tensiuni şi nemulţumiri din partea călătorilor la adresa autorităţilor feroviare. Cei care şi-au făcut planuri de vacanţă la mare, însă au ales să ajungă la destinaţie călătorind cu trenul, trebuie să treacă printr-un adevărat test de rezistenţă. Cu toate că la începutul sezonului estival CFR Călători a introdus pe relaţiile spre mare 4 trenuri Intercity, 20 Rapid, 8 accelerate şi 4 trenuri personal, o călătorie de la Bucureşti la Constanţa durează aproape cinci ore, însă la fel se întîmplă şi în cazul garniturilor care sosesc pe litoral cu întîrzieri de zeci de minute indiferent de zona de plecare. Această situaţie este determinată de lucrările începute în această primăvară la infrastructura de pe Coridorul trans-european care porneşte de la Berlin, trece prin Praga şi Budapesta, şi străbate România de la Curtici pînă la Constanţa, de unde linia merge mai departe spre Salonic şi Istanbul. Rprezentanţii Regionalei CFR Constanţa, care deţine o bună parte din tronsonul ce trebuie reabilitat în următorii trei ani, mai ales că aria sa cuprinde judeţele Constanţa, Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea, ceea ce înseamnă 39 de staţii, 32 de halte de mişcare pe o reţea de 1.737 km, dintre care 439 km de linie simplă şi 277 km de linie dublă, susţin că pe cele mai multe tronsoane traficul feroviar se desfăşoară cu restricţii. Potrivit directorului Diviziei Infrastructură din cadrul Regionalei, Dorin Maier, pe lîngă faptul că în sectoarele Feteşti-Ovidiu, Cernavodă - Mircea Vodă şi Medgidia-Basarabi lucrările de reabilitare a căii ferate au impus circulaţia trenurilor pe un singur fir. Aplicarea acestor restricţii urmăresc modernizarea circulaţiei pe linia ferată, însă traficul feroviar în zona Dobrogei a fost paralizat în plin sezon estival. În consecinţă, feroviarii apreciază că în ultimele trei luni pierderile provocate de reducerea cu 25-30% a numărului de trenuri care ajung pe litoral, fie din Capitală, fie dinspre Moldova, sînt de ordinul miliardelor. Deşi sînt pline ochi, puţinele trenuri care mai pleacă în această perioadă nu reuşesc să completeze golurile create de reducerea traficului de călători şi marfă. "De fapt, dimensiunea pierderilor este şi mai mare, dacă se iau în considerare pagubele colaterale cauzate de reducerea volumului de mărfuri cu 50%. Cel mai adesea, la cursele cu trenurile personal călătorii refuză să achite valoarea biletelor şi cu toate că multe garnituri au fost oprite în cîmp de poliţişti şi ceferişti pentru a-i determina pe frauduloşi să-şi plătească biletul, situaţia nu s-a schimbat prea mult", a declarat Dorin Maier. Totuşi, reprezentanţii CFR susţin că există şi un lucru îmbucurător - după finalizarea lucrărilor la infrastructură vor fi reduse costurile de reparaţii, în vreme ce confortul şi gradul de siguranţă pe linia ferată vor fi net superioare.