O femeie din Devon, Marea Britanie, a născut, în premieră mondială, tripleţi purtaţi în două utere diferite. Hannah Kersey nu a ştiut că suferă de o deformaţie rară, numită uterus didelphys, pînă cînd nu a născut primul său copil, un băieţel pe nume Marley, care are acum aproape doi ani. În urmă cu şapte luni, ea a rămas însărcinată pentru a doua oară, în urma unei însămînţări artificiale. Fetuşii au fost concepuţi din două ovule implantate în cele două utere, fertilizate în acelaşi timp cu spermatozoizi din două depozite diferite. Unul dintre embrioni s-a divizat şi a produs gemeni, în timp ce celălalt a evoluat într-un singur făt.

Hannah Kersey a fost informată de medici că uterele ei sînt mai mici decît ar trebui, făcînd imposibilă o sarcină dusă pînă la capat. Britanica şi iubitul ei, Mick Faulkner, au respins ideea unui avort şi, pînă la urmă, femeia a născut prin cezariană, cu şapte săptămîni mai devreme, la spitalul Southmead din Bristol. Gemenele Ruby şi Tilly cîntăresc 1,179 şi 0,907 kilograme, în timp ce Gracie are 0,966 kg. În ultimii 100 de ani, doar 70 de femei au fost însărcinate în două utere separate. Este, însă, primul caz din lume în care o femeie cu două utere dă naştere unor tripleţi.

De altfel, perfecţionarea metodei de procreare in vitro preocupă intens lumea medicală. O companie de biotehnologie din Geneva, Anecova, testează, în prezent, o metodă asistată medical care permite înlocuirea eprubetei utilizate în fecundarea in vitro cu o capsulă permeabilă depusă în uterul mamei. Primele teste clinice efectuate la Academisch Ziekenhuis de la Universitatea Vrije din Bruxelles au dat rezultate mai mult decît încurajatoare în ceea ce priveşte fezabilitatea tehnică, toleranţa fizică şi psihologică ale pacientelor, dar mai ales în ceea ce priveşte calitatea embrionilor. Plasat în mijlocul unei microcapsule, acesta se dezvoltă "in vivo" în uterul viitoarei mame şi nu într-o eprubetă. Capsula care conţine embrionul uman măsoară mai puţin de un milimetru în diametru. Capsula are sute de găuri de cîteva zeci de micrometri pentru a facilita comunicarea activă cu mediul înconjurător. Compania geneveză a anunţat că speră să lanseze această metodă în 2008, în special în clinicile din Europa, Statele Unite, Japonia şi China.