De-a lungul timpului, arheologii Muzeului de Istorie Naţionalã şi Arheologie Constanţa au întreprins sãpãturi sistematice în cetatea Tomis şi în şantierele arheologice din judeţ: Histria, Capidava, Ulmetum şi Cheia. Majoritatea pieselor descoperite sînt expuse în sãlile instituţiei muzeale, printre acestea numãrîndu-se şi patere din bronz, scoase la suprafaţã la Callatis şi la Tomis. Patera este un vas asemănător cu o farfurioară puţin adîncită, folosit în antichitate la săvîrşirea ritualurilor aduse divinităţii. Prima paterã, cea descoperitã la Mangalia, este rotundã, avînd baza circularã, decoratã cu nervuri concentrice şi o ramã groasã. Toarta masivã a piesei se terminã printr-un ornament care reprezintã capul unui satir, care poartã o cununã din frunze de iederã. "Cu dificultate se disting fruntea îngustã, ochii mari cu pupile adînci şi faţa uşor asimetricã, barba bogatã unindu-se cu mustaţa şi pãrul", a explicat muzeograful Cecilia Paşca.

Patera descoperitã în cetatea Tomis are o margine inelarã, îngroşatã mult la interior. Vizitatorii Muzeului de Istorie Naţionalã şi Arheologie vor observa cã, la exterior, piesa este marcatã de o incizie circularã şi o nervurã subţire. Talpa paterei este uşor oblicã şi puţin lãţitã, iar în interiorul vasului, spre mijloc, apare o proeminenţã semicircularã, asemãnãtoare unei calote cu marginea canelatã. "Mînerul rotund, gol în interior, cu laturile uşor faţetate, este simplu la joncţiunea cu vasul. La celãlalt capãt al paterei existã reprezentarea unui cap de lup, cu gura întredeschisã, cu dinţii bine reliefaţi, ochii cu irisul adîncit cu urechile lungi, lipite în lungul capului. Pãrul reprezentat prin linii uşor ondulate înconjoarã gîtul animalului ca o coamã, dublatã înspre corp de un şir de perle, într-un cerc reliefat", a precizat Cecilia Paşca. Cele douã patere care dateazã din secolele II - III d.H. au fost descoperite şi cercetate de arheologii Zaharia Covacef şi Mihai Irimia.