V-aţi testat vreodată pentru HIV? Câți bolnavi sunt în Constanţa şi care sunt grupele de risc

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Fundaţia Baylor

V-aţi testat vreodată pentru HIV? Câți bolnavi sunt în Constanţa şi care sunt grupele de risc

Sănătate 17 Aprilie 2019 / 18:12 1517 accesări

Fundaţia Baylor are un rol cheie în depistarea noilor cazuri de infecţie cu HIV în judeţele Constanţa şi Tulcea şi în creşterea nivelului de cunoştinţe despre HIV în comunitate.În 2018, la cele trei centre de testare gratuită, rapidă şi confidenţială ale Fundaţiei Baylor au fost diagnosticate 37,5% din noile cazuri de infecţie cu HIV din Dobrogea. Dintre acestea, 15 noi cazuri au fost diagnosticate în judeţul Constanţa şi 3 noi cazuri în judeţul Tulcea.

La Baylor, în 2018, s-au testat 7.948 de persoane,cheltuielile Fundaţiei pentru Programul de Consiliere şi Testare Voluntară pentru HIV şi hepatitele B şi C atingând aproape 650.000 lei.

Programul de Consiliere şi Testare Voluntară al Fundaţiei Baylor se derulează din 2007 fără întrerupere. Ana-Maria Schweitzer, director executiv la Fundaţia Baylor Marea Neagră a declarat:„Este esenţial ca populaţia generală să înţeleagă cât de importantă este efectuarea testelor pentru HIV: nu putem trata decât bolile pe care ştim că le avem!De la momentul lansării programului şi până la sfârşitul anului 2019, la Baylor s-a testat gratuit 5,1% din populaţia regiunii Dobrogea. Echipa departamentului de consiliere şi testare voluntară a constatat un interes crescut la membrii comunităţii din Dobrogea pentru verificarea stării de sănătate:77% dintre cei care solicită acest serviciu o fac din proprie iniţiativă, nu la recomandarea cadrelor medicale.Persoanele diagnosticate cu HIV care solicită servicii de îngrijire pe termen lung la Baylor beneficiază gratuit de îngrijire medicală multidisciplinară, asistenţă psihologică, asistenţă pentru reducerea riscurilor, asistenţă socială. Pe lângă bugetul pentru Programul de Consiliere şi Testare Voluntară,Fundaţia Baylor a mai investit 1.934.357 lei în programul de îngrijire pe termen lung a persoanelor care trăiesc cu HIV şi care ne-au solicitat servicii medicale şi psihosociale.Ne asigurăm în acest fel că toţi cei care află că au contactat această infecţie nu sunt lăsaţi fără o plasă de siguranţă, că beneficiază de serviciile unei echipe experimentate în îngrijirea complexă a persoanelor cu HIV şi că speranţa lor de viaţă este asemănătoare celei ale unei persoane sănătoase”.

Cum a evoluat infecţia cu HIV în Dobrogea de al an la an

Numărul cazurilor noi de infecţie cu HIV în judeţul Constanţa a înregistrat în 2018 o creştere faţă de 2017, când numărul de noi cazuri a fost de 37. În judeţul Tulcea numărul de cazuri noi depistate în 2018 a scăzut cu două treimi faţă de anul precedent, când au fost raportate 9 cazuri.

Care a fost evoluţia infecţiei HIV la nivel naţional în 2018

Comisia Naţională de Luptă Anti-SIDA (CNLAS) a publicat raportul privind infecţiile HIV/SIDA din ţara noastră, la 31 decembrie 2018. În urma centralizării datelor obţinute de la Centrele Regionale de Evaluare şi Monitorizare a Infecţiei HIV/SIDA, până la 31 decembrie 2018 au fost înregistrate 691 de noi cazuri de infecţie cu HIV.

Din punctul de vedere al numărului de noi cazuri descoperite, judeţul Constanţa, cu cele 48 de cazuri de persoane diagnosticate cu HIV, se află pe locul 2 după Bucureşti, unde au fost diagnosticate 238 noi cazuri.

În România trăiesc 15.661 de pacienţi cu HIV/SIDA, dintre aceştia, 12.862 beneficiind de terapie antiretrovirală şi profilaxie post expunere. Raportul consemnează că 748 de persoane, copii şi adulţi cu HIV/SIDA, sunt pierduţi din evidenţe.

Grupele de risc

Raportul CNLAS analizează evoluţia de la an la an pe grupe aflate la risc. Acestea sunt: gravidele, persoanele dializate şi cele care au primit transfuzii de sânge, persoanele diagnosticate cu alte afecţiuni precum pacienţii cu TBC, cei diagnosticaţi cu alte boli cu transmitere sexuală, categoriile profesionale precum: personal medical, marinari, şoferi, ori persoane care lucrează în străinătate pentru perioade mai mari de 6 luni. Alte grupe de persoane la risc sunt utilizatorii de droguri, persoanele care practică sex comercial, cele care au petrecut în străinătate sejururi care au depăşit 6 luni, bărbaţii care fac sex cu bărbaţi, contacţii HIV, deţinuţii.



12