Preşedintele Casei Naţionale de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a subliniat, la finalul săptămânii trecute, necesitatea elaborării unui registru al bolnavilor de hepatită C, cel mai probabil cu ajutorul fondurilor europene, la lansarea Coaliţiei "Împreună împotriva hepatitei", ce are ca obiectiv demararea unui program clar de informare, prevenire, diagnosticare şi tratament al pacienţilor cu hepatită virală C (HCV). "Îi asigur pe membrii coaliţiei de toată susţinerea CNAS. Trebuie să îmbunătăţim sistemul de supraveghere. În acest moment nu există un sistem foarte clar de supraveghere, nu avem un program de screening foarte bine pus la punct şi, din păcate, foarte mulţi dintre pacienţi sunt diagnosticaţi foarte târziu şi într-un mod întâmplător. Trebuie obligatoriu să construim registrul bolnavilor cu hepatită C. Noi am aplicat pe fonduri europene pentru a construi câteva registre foarte importante. Registrul de oncologie şi registrul de hepatită sunt amândouă extrem de importante. Mai sunt şi alte boli, diabetul în primul rând, care afectează un număr foarte mare de români. Şi acolo avem nevoie de a construi registre foarte eficiente, după model european. Din păcate, nu putem lua din contribuţia de sănătate a pacienţilor din România, din banii de la buget ar fi destul de complicat, şi atunci, aşa cum prescripţia electronică şi dosarul electronic al pacientului sunt proiecte pe care le-am construit pe bani europeni, am aplicat pentru bani europeni şi pe aceste proiecte", a spus Cristian Buşoi. Directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, prezent la lansarea Coaliţiei, a arătat că registrul naţional al hepatitelor acute şi cronice se doreşte să fie operaţional începând cu 1 ianuarie 2014. "De ce ne ocupăm acum, în această manieră, de HVC? Răspunsul este simplu: ştim incidenţa, 3,4% din populaţie; ştim că e o boală care se poate vindeca printr-o terapie adecvată şi că, pentru a scădea parametrii epidemiei HVC, screeningul şi terapia sunt cele mai bune metode şi cele mai la îndemână. Proiectul Coaliţiei propune soluţii pentru tratarea pacienţilor cronici, mai ales că trebuie să ţinem cont de faptul că avem un număr crescut de pacienţi, ca urmare a transfuziilor de sânge efectuate în perioada anilor '80-'90. Conform datelor de incidenţă, estimăm că în România există peste 600.000 de cazuri de persoane infectate cronic cu virusul hepatitic C", a precizat prof. dr. Adrian Streinu-Cercel. Membrii Coaliţiei au semnat şi o declaraţie de susţinere a planului de abordare pragmatică şi realistă a hepatitei C în România. Acesta este structurat pe patru componente şi propune soluţii pentru îmbunătăţirea managementului hepatitei C. Unul dintre aceste aspecte esenţiale avute în vedere este legat de intensificarea ratei de testare, diagnosticarea şi crearea unui registru pentru pacienţi, conform specialiştilor. Documentul a fost semnat de secretarul de Stat în Ministerul Sănătăţii, Raed Arafat, prof. dr. Adrian Sterinu-Cercel - Societatea de Boli Infecţioase şi HIV/SIDA, prof. dr Ioan Sporea - Societatea de Gastroenterologie şi Boli Hepatice, Marinela Debu - Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Achim Kautz - Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, Cezar Irimia - Alianţa Pacienţilor Cronici din România şi Mariana Andreana - Fundaţia "Prof. dr. Matei Balş". Din Coaliţie mai fac parte şi companii farmaceutice precum Janssen, Bristol-Myers Squibb şi Merck Sharp & Dohme.