În contextul de instabilitate care afectează relațiile Rusiei cu Ucraina dar și cu statele occidentale, aviaţia militară rusă a trimis 14 avioane de vânătoare în Crimeea, peninsula ucraineană anexată în martie de Rusia, unde dispune de o bază militară aeriană renovată, a anunţat, ieri, agenţia de presă rusă Tass. Zece avioane de vânătoare de tip Su-27 şi patru de tip Su-30 M2 au fost detaşate din regiunea Krasnodar în Crimeea, în cadrul unei escadrile care va avea în total 30 de aparate de zbor, a precizat Tass, citând o sursă din forţele armate ruse. Acest regiment va folosi aeroportul Belbek din Sevastopol, unde se află şi portul Flotei ruse de la Marea Neagră. Conform armatei, aerodromul a fost renovat şi a devenit unul dintre cele mai moderne. În ultimele săptămâni, Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în Crimeea. Moscova a decis să redeschidă o staţie de alertă antirachetă în peninsulă şi va consacra peste 1,75 miliarde de euro, până în 2020, pentru dezvoltarea Flotei de la Marea Neagră.

Crimeea va continua să rămână o sursă de conflict între Europa şi Rusia, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, într-un interviu acordat revistei ”Der Spiegel”. Steinmeier a denunţat acţiunile Rusiei în Crimeea, afirmând că acestea nu puteau rămâne fără urmări din partea europenilor.

Autorităţile de la Kiev au afirmat ieri că au reperat zeci de camioane cu trupe şi artilerie care au traversat frontiera din Rusia, pentru a se deplasa în estul separatist al Ucrainei. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Andrei Lisenko, a declarat că este vorba despre aproximativ 40 de camioane însoţite de două vehicule blindate şi un autoturism. Şapte vehicule transportau personal şi alte peste 20 tractau artilerie. Potrivit lui Lisenko, două avioane militare ruse au pătruns pentru scurt timp în spaţiul aerian ucrainean marţi, în apropiere de localitatea Staniţa Luganska, în regiunea rebelă Lugansk, după care s-au întors în Rusia. Pe de altă parte, armata a raportat confruntări în apropiere de bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, dar şi lângă Debalţeve, nu departe de linia de front şi pe drumul spre Bahmutka. Combatanţii rebeli încearcă să preia controlul asupra autostrăzii care duce spre Lisiciansk, în nord-vestul regiunii Lugansk şi să încercuiască armata ucraineană în apropiere de Debalţeve, a afirmat Lisenko. Armata a remarcat însă o diminuare a presiunii asupra oraşului Mariupol, de la malul Mării Azov, pe care rebelii anunţaseră că vor să îl cucerească. Autorităţile ucrainene au anunţat moartea a doi soldaţi şi rănirea altor doi în ultimele 24 de ore.

COMANDAMENT ARCTIC DE APĂRARE Rusia va înfiinţa un Comandament Arctic de Apărare, cu sediul la o bază navală a Flotei Nordului începând de la 1 decembrie, a anunţat preşedintele rus, Vladimir Putin, în cadrul unui plan de consolidare a intereselor şi graniţelor ţării în regiune. Rusia va construi cel puţin 13 aerodromuri şi zece staţii radar în Arctic, pentru a asigura securitatea ţării în regiune. Statul rus plănuieşte să formeze un contingent care să includă toate structurile armatei şi să construiască o reţea de unităţi militare în regiunea Arctică, pentru a găzdui trupe, nave de război şi aeronave. Conform Ministerului Apărării, până în 2017, noul comandament va include Flota Nordului, două brigăzi de război specifice zonei şi unităţi de apărare aeriană. În ultimii ani, Rusia a adoptat mai multe măsuri politice, economice şi militare pentru a-şi proteja interesele în zona Arctică, pe fondul interesului crescut al NATO în regiune. În aprilie, Putin a autorizat înfiinţarea unei noi structuri de stat pentru realizarea politicii naţionale ruse în regiune. Preşedintele a autorizat de asemenea Guvernul să pregătească un proiect pentru susţinerea financiară a programului de dezvoltare în zona Arctică.

VIZITĂ OFICIALĂ MILITARĂ LA KIEV Generalul american Philip Breedlove, comandant-şef al NATO, s-a întâlnit ieri, la Kiev, cu autorităţile ucrainene pro-occidentale, care au făcut o prioritate din aderarea ţării lor la Alianţa Nord-Atlantică în faţa agresiunii ruse. Generalul Breedlove a avut o întrevedere cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, după care a susţinut o conferinţă de presă. Vizita generalului Breedlove, care a acuzat în repetate rânduri Rusia că mobilizează în estul rebel al Ucrainei trupe şi echipament greu, ceea ce Moscova dezminte categoric, intervine într-un moment în care autorităţile ucrainene se pregătesc să renunţe la statutul de ţară nealiniată, în vederea unei viitoare aderări la NATO. Generalul american s-a declarat foarte îngrijorat de instalarea unor rachete ruseşti în Crimeea, care reprezintă o ameninţare pentru toată regiunea Mării Negre, în opinia sa.

După anexarea în martie a Crimeei de către forţele ruse şi conflictul din est, ideea unei aderări la NATO devine de ce în ce mai populară în Ucraina. Această perspectivă crispează Moscovam care vrea să menţină Ucraina sub influenţa sa şi dezminte orice implicare în conflictul din est. Noua coaliţie pro-occidentală rezultată din alegerile legislative din octombrie a fixat ca nouă prioritate aderarea la NATO. Pentru aceasta, ea a promis să modifice legislaţia, până la sfârşitul anului, pentru a anula statutul de ţară nealiniată al Ucrainei şi pentru a relansa politica în vederea unei aderări la NATO. Poroşenko a promis, luni, organizarea unui referendum naţional pe această temă.

SCHIMBARE DE TACTICĂ? Rusia şi-ar servi propriile interese, dacă ar încuraja reintegrarea unora dintre teritoriile separatiste pe care le-a ajutat să se separe de ţările învecinate, un exemplu fiind Transnistria, care ar putea schimba echilibrul politic din R. Moldova în favoarea Moscovei, comentează Bloomberg. Problema Transnistriei nu a fost aproape deloc menţionată în campania electorală pentru alegerile parlamentare care se vor desfăşura duminică în R. Moldova. Un motiv ar fi că politicienii moldoveni pro-europeni nu sunt interesaţi ca Transnistria să revină sub controlul Chişinăului, pentru că le-ar reduce şansele de a rămâne la putere. Teritoriul separatist cu o populaţie de aproximativ 500.000 de persoane ar determina o creştere de 15% a electoratului pro-rus, iar comuniştii şi socialiştii ar reveni la guvernare.

Acelaşi calcul este valabil şi în Ucraina, unde prin anexarea Crimeei şi ruperea unei părţi importante din regiunile Doneţk şi Lugansk, Rusia a schimbat balanţa politică. Anterior, electoratul din estul şi vestul Ucrainei era aproximativ la egalitate, puterea fiind transferată de la o tabără la cealaltă. Însă, în condiţiile în care Transnistria nu mai poate fi folosită pentru influenţarea Guvernului de la Chişinău, Rusia va trebui să creeze probleme în altă regiune din R. Moldova, dacă vrea să recurgă din nou la... instrumentul separatist. Un candidat pregătit în acest sens este minoritatea găgăuză. Rusia a deschis, luna trecută, un consulat în Găgăuzia şi, având aproape 2.000 de militari în Transnistria şi Flota de la Marea Neagră în apropiere, preşedintele Vladimir Putin îşi poate asigura orice rezultat prin forţă. Totuşi, există cel puţin două variante mai paşnice de soluţionare a diferendului transnistrean. Una este ca noul Guvern moldovean să coopereze cu UE şi Rusia pentru a reintegra Transnistria în cadrul unui sistem federal. Astfel, prin votul transnistrenilor, viitoarele alegeri din R. Moldova ar fi favorabile Rusiei, mulţi ani de acum înainte. A doua variantă ar fi ca R. Moldova să recunoască independenţa Transnistriei, în cadrul unui acord mai amplu cu Rusia. Cetăţenilor moldoveni nu le pasă prea mult de Transnistria şi ar fi bucuroşi să scape de responsabilitatea pentru datoria de patru miliarde de dolari a teritoriului faţă de Gazprom. În plus, Putin ştie probabil că, pe termen lung, Moldova se va integra în UE, conchide Bloomberg.