Aprox. 30% dintre medicii români au nevoie de supraspecializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale, în contextul în care 10% din populaţia vârstnică are boli de memorie, iar până în 2025, circa 40% dintre români vor fi bătrâni, potrivit unui studiu al Fundaţiei „Ana Aslan”. Pe lângă avantajul de a putea trata pacienţii cu boli de memorie, medicii români care se supraspecializează în fenomenul îmbătrânirii cerebrale (“brain aging”) vor putea intra mai uşor pe piaţa forţei de muncă din vest, unde acest domeniu este strategic în sistemul sanitar, se arată în studiu. De asltfel, medicii şi asistenţii medicali care au participat la studiu au susţinut necesitatea supraspecializării mai ales din dorinţa de a profesa în străinătate. Concluziile acestui studiu au determinat crearea proiectului strategic naţional “Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate şi spitale în brain-aging”, proiect cofinanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 – “Investeşte în oameni!”. Autorii studiului precizează că accentul trebuie să fie pus pe prevenţie, care nu este un proces simplu, mai ales având în vedere că fiecare persoană îmbătrâneşte altfel. Primul pas, potrivit reprezentanţilor fundaţiei, este diagnosticul de vârstă, care reprezintă “cartea de identitate în plan clinic, biochimic, hormonal, cerebral a omului într-o anumită etapă din viaţa sa, în funcţie de care se fac predicţiile pe termen scurt - până în trei ani - şi pe termen lung - între trei şi cinci ani”. Autorii studiului mai arată că, pentru stabilirea diagnosticului de vârstă, este necesară o investigaţie amplă, ce presupune teste biochimice, neuropsihologice, RMN-uri şi cunoaşterea istoriei personale a pacientului (traume, depresii). Astfel, pacientul îşi poate afla vârsta reală şi modul în care îmbătrâneşte fiecare sistem în parte din oragnismul său. În funcţie de acest lucru, se pot stabili riscurile fiecărui individ pe termen scurt şi lung, bolile pe care poate să le facă, de ce trebuie să se ferească şi cum trebuie să abordeze, prin terapii hormonale, medicamente şi alte modalităţi, aceste riscuri astfel încât să le elimine.