6.000 de constănţence trăiesc din indemnizaţiile pentru creşterea copilului

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

6.000 de constănţence trăiesc din indemnizaţiile pentru creşterea copilului

Eveniment 17 Noiembrie 2006 / 00:00 731 accesări

Românii sînt tot mai puţini pe zi ce trece, iar dacă după 1990, scăderea ratei natalităţii a fost legată în special de legalizarea avorturilor, fapt care a permis femeilor să scape de copiii nedoriţi, sărăcia şi explozia emigraţiei au făcut ca ţara noastră se se confrunte cu un adevărat declin demografic. Prognozele sînt mai mult decît îngrijorătoare, arătînd că populaţia României se va reduce, în următorii 40 de ani, cu o treime, însă pentru a contrabalansa această tendinţă descendentă, autorităţile au decis creşterea natalităţii prin intermediul programelor sociale. Totuşi, guvernanţii s-au hotărît destul de greu asupra unei modalităţi prin care să încurajeze sporirea populaţiei ţării. Abia în urma intrării în vigoare a Legii 148/2005, privind acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, restrictivă mai ales în privinţa procedurilor în baza cărora mămicile pot primi bani de la stat, dar care a lăsat pe dinafară zeci de mii de beneficiari, multe românce au ales să renunţe la slujbe în schimbul ajutoarelor lunare de 8 milioane de lei vechi. Prin acest act normativ, mămicile care optează pentru reîntoarcerea la serviciu înainte de terminarea concediului pentru creşterea copilului primesc un stimulent lunar de 3 milioane de lei vechi. În acelaşi timp, indemnizaţia lunară şi concediul au fost limitate pentru primele trei naşteri, iar legea a trecut sarcina stabilirii sau achitării acestor drepturi din sarcina angajatorilor, caselor de pensii şi agenţiilor de muncă, în cea a primăriilor şi direcţiilor de muncă, sute de mii de femei începînd goana după drepturile băneşti. Aplicînd mecanismul conform căruia statul nu pierde niciodată, autorităţile au întors foaia şi au hotărît ca, de anul viitor, indemnizaţiile să fie reduse, iar alocaţiile, majorate. Aşa se face că mamele care au primit pe o parte vor da pe alta, mai ales că alocaţia majorată la 2 milioane de lei va fi acordată din suma care le va fi reţinută prin scăderea indemnizaţiei lunare la 6 milioane de lei vechi.

Dosarele la primării, banii la Direcţia de Muncă

Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie (DMSSF), Constanţa se află în topul judeţelor cu cei mai mulţi beneficiari din ţară. Acest lucru se întîmplă atît datorită faptului că cele mai multe solicitări au venit din partea femeilor care se încadrează în prevederile legale, dar şi a faptului că tot mai mulţi bărbaţi constănţeni apelează la concediile de paternitate".

În luna noiembrie a crescut numărul persoanelor care primesc indemnizaţia pentru creşterea copiilor, pînă la 5.765 de beneficiari. Avînd în vedere că înregistrăm şi 671 de beneficiari ai stimulentelor pentru creşterea copilului, instituţia noastră efectuează lunar plăţi de cîteva zeci de miliarde de lei vechi", a declarat directorul executiv al DMSSF, Daniela Dragomir. Reprezentanţii instituţiei constănţene susţin că tot mai multe mame optează pentru efectuarea plăţilor în conturi bancare, mai ales că în urma protocoalelor cu CEC, BCR, BRD, Propcredit şi Romextera Bank, beneficiarii pot primi mai rapid drepturile cuvenite pentru indemnizaţii, alocaţiile pentru creşterea copilului, dar şi alocaţiile complementare şi de susţinere.

Conform legii, de indemnizaţia pentru creşterea copilului în vîrstă de pînă la doi ani şi, în cazul copilului cu handicap, de pînă la 3 ani, pot beneficia persoanele care au cetăţenie română şi au realizat cel puţin 10 luni venituri impozabile. Pentru a intra în posesia sumelor alocate de stat, beneficiarii trebuie să prezinte la primăriile din localităţile în care îşi au domiciliile un dosar care să cuprindă atît cererea tip, dar şi actele de identitate, certificatul de naştere al copilului, livretul de familie, adeverinţă eliberată de angajator sau, după caz, de plătitorul indemnizaţiei de maternitate de dinaintea datei de 1 ianuarie 2006. Pe de altă parte, mamele trebuie să completeze o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că celălalt părinte natural nu beneficiază de aceleaşi drepturi, să facă dovada că se află în concediu pentru creşterea copilului, dar şi că realizează venituri impozabile. După aprobarea listei cu beneficiari la nivelul DMSSF, instituţia constănţeană înaintează adrese către Ministerul Muncii în vederea virării sumelor aferente persoanelor care primesc ajutoarele statului.



12