Cercetarea penală a Laurei Codruța Kovesi în dosarul deschis de nou înființata Secție de Investigare a Magistraților pune într-o postură foarte delicată Partidul Popular European, promotorul numirii fostei șefe a DNA în funcția de procuror-șef al Parchetului European.

Operațiunea de denaturare a adevărului în privința evenimentelor din politica românească, constant și asiduu derulată în media europeană și în mediile politice bruxelleze de către politicienii români membrii ai PPE, în frunte cu Monica Macovei și Cristian Preda, nu a fost doar o operațiune ce avea și are ca scop manipularea opiniei publice europene. Această schemă a fost și este una aplicată cu acordul tacit al șefilor politicii popular europene, cărora ani de-a rândul le-au fost servite motive pentru punerea la colț, chiar pe coji de nucă, a României și a Partidului Social Democrat, scopul fiind menținerea în funcții politice cheie din România a acelor persoane, precum Traian Băsescu, Klaus Iohannis ori Dacian Cioloș, dar și alții, care au executat întocmai și la timp ordinele venite de la Bruxelles. Pentru cei ce au uitat ori tind să ignore acest aspect, pot reaminti că în perioadele de vârf de criză ale dreptei românești, precum suspendarea lui Traian Băsescu, regretabilul eveniment „Colectiv” ori mitingurile #rezist prilejuite de falsul motiv „Ordonanța 13”, ochiurile plasei propagandei europene a dreptei, s-au dovedit atât de dese încât articole de tipul „fake news”, în care erau denaturate evenimentele de la București, apăreau chiar în ziare și reviste care în mod normal nu se ocupau de politică, precum în revista „Nature” ori pe site-urile de divertisment, și care mai apoi erau citate ca surse de referință în dezbaterea politică de pe Dâmbovița.

Ei bine, o asemenea propagandă mincinoasă se dorește a se desfășura în aceste zile, pe bani deloc puțini, în chestiunea nominalizării Laurei Kovesi pentru înalta funcție europeană. Numai că punerea sub acuzare a susnumitei face ca moderații din PPE să se gândească de două ori dacă obiectivul „statului de drept”, considerat scop al politicii PPE, poate fi pus lângă susținerea pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European a unei persoane cercetate penal, fie ea și Codruța Kovesi.

Acesta este motivul pentru care Codruța Kovesi și susținătorii ei doreau instalarea acesteia în funcție înainte de izbucnirea scandalului. Conform unor surse bruxelleze, radicalii din PPE, înlănțuiți în filiera europeană a foștilor activiști de ong-uri ajunși în funcții politice au încercat să îi determine pe cei doi contracandidați - francez și german - să renunțe la candidaturi, pentru ca Laura Kovesi să rămână singurul pretendent pentru funcția europeană, creând astfel pentru PPE scuza că era singurul candidat. Deși cartea încă se joacă, se pare că planul nu are deocamdată șanse de reușită, cei doi contracandidați ai Laurei Kovesi fiind personalități recunoscute ale justiției franceze și ale celei germane, cu o reputație impecabilă. Se încearcă de asemenea spălarea în media occidentală a imaginii fostei șefe a DNA, în paralel cu atragerea sprijinului pentru candidatură a altor grupuri politice apropiate de PPE, dar și a unor socialiști europeni nemulțumiți de faptul că sondajele spun că, după alegerile europarlamentare din 26 mai, delegația românească a PSD din grupul socialiștilor europeni va fi ca număr una dintre cele mai puternice organizații, fapt ce îi va permite accesul la funcții importante în cadrul Parlamentului European.

În acest context, în jurul nominalizării Laurei Kovesi la nivel european se desfășoară una dintre cele mai complicate bătălii politice, bătălie căreia PSD-ul și ALDE, reprezentat aici de ministrul Justiției, Tudorel Toader, trebuie să îi facă față.

Pe de altă parte, trebuie remarcat și faptul că împotriva celor afirmate de presa românească „de unitate”, nominalizarea viitorului procuror-șef al Parchetului European nu este făcută pe baza profesionalismului și competenței candidatului, ci este una politică și de imagine. Dacă ar fi fost „doar” pe bază de competență, știință de carte și justiție, vă îndemn să priviți pofilele profesionale ale contracandidaților lui Kovesi. O să vedeți două cariere substanțiale, la superlativ, în două sisteme de justiție mai presus de orice critici și comentarii. În acest context, nominalizarea viitorului procuror-șef al Parlamentului European este o bătălie eminamente politică și de imagine. O imagine zugrăvită de cele mai multe ori prin fake news tocmai de Partidul Popular European, inițiator și promotor, anul trecut, în Parlamentul European, al celebrei directive privind combaterea „Fake News”, adică a știrilor false. Da, a știrilor false, dar nu cele generate de noi, ar părea să spună populari europeni în aceste zile!