Alegătorii din regiunile separatiste din estul Ucrainei au votat, ieri, pentru a-şi alege preşedinţii şi Parlamentele, pe fondul intensificării confruntărilor, într-un scrutin susţinut de Moscova, dar denunţat de autoritățile de la Kiev și de occidentali şi care va complica eforturile de pace. Secţiile de vot s-au deschis la ora 5.00 GMT în republicile Doneţk şi Lugansk, autoproclamate în aprilie de separatiştii pro-ruşi şi nerecunoscute, care intenţionează astfel să îşi afirme legitimitatea şi să se îndepărteze de Kiev.

Aproximativ 200 de persoane au protestat ieri, la Kiev, faţă de alegerile din republicile autoproclamate Doneţk şi Lugansk. Participanţii la protest, care s-au prezentat drept persoane strămutate din estul Ucrainei, s-au adunat în Piaţa Independenţei, purtând drapele ucrainene şi ale NATO, precum şi steaguri ale mişcării ultranaţionaliste Sectorul Dreapta. Manifestanţii au făcut apel la autorităţile ucrainene să nu recunoască alegerile şi să pună capăt conflictului, pentru ca refugiaţii să se poată întoarce la casele lor.

Kievul intenţionează să îi declare „personae non gratae“ pe observatorii internaţionali care au monitorizat alegerile organizate de separatişti, a anunţat Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), care a precizat că alegerile din Lugansk şi Doneţk sunt ilegale. Aproximativ 100 de observatori din mai multe ţări europene şi din SUA se află în regiune, pentru a monitoriza alegerile. Dacă Rusia a anunţat deja că va recunoaşte rezultatul acestor alegeri, Kievul, UE și SUA au afirmat că acest scrutin nu are nicio valoare. Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a denunţat ”pseudoalegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate”. De altfel, autorităţile ucrainene au deschis, ieri, o anchetă penală pentru tentative de preluare a puterii şi schimbare a ordinii constituţionale, în contextul alegerilor.

NOI VICTIME Şase soldaţi ucraineni au fost ucişi şi alţi zece răniţi în 24 de ore, în estul Ucrainei, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene, sâmbătă. Unul dintre soldaţi a fost ucis pe aeroportul din Doneţk, controlat parţial de ucraineni şi pe care rebelii l-au atacat de mai multe ori, începând de vineri, cu lansatoare de grenade şi mortiere. Conform corespondenţilor AFP, tirurile de armă au durat aproape toată noaptea în jurul aeroportului, care rămâne unul dintre punctele cele mai tensionate din zona de conflict.

DOSAR DE GENOCID Premierul republicii autoproclamate Doneţk, Aleksandr Zaharcenko, a anunţat că autorităţile locale vor deschide un dosar penal pentru genocid împotriva Kievului, după ce Ucraina a demarat, ieri, ancheta pentru tentative de preluare a puterii, pe fondul alegerilor organizate de separatişti. ”Dacă nu ne temem de bombardamente, nu ne temem nici de o anchetă penală, orice ar face Ucraina. Am făcut o alegere şi ne vom continua drumul. Nu intenţionăm să deviem”, a adăugat liderul separatist, care anterior spera ca autorităţile de la Kiev să recunoască republica după alegeri.

MOBILIZARE INTENSĂ DE TRUPE Kievul a denunţat, ieri, o mobilizare intensă de echipamente şi trupe provenind din Rusia în estul rebel al Ucrainei. Jurnalişti ai AFP au observat, ieri după-amiază, un convoi de aproximativ 20 de camioane militare, dintre care unele transportau mitraliere antiaeriene, îndreptându-se spre aeroportul din Doneţk, centrul luptelor din ultimele luni între rebeli şi forţele ucrainene. AFP precizează că nu se cunoaşte provenienţa acestor vehicule şi nu se știe nici dacă este vorba despre noi echipamente.

Rusia, acuzată de Kiev şi de occidentali că îi înarmează pe rebelii din estul Ucrainei şi că a mobilizat trupe în regiune, a negat întotdeauna orice implicare în acest conflict, care s-a soldat cu peste 4.000 de morţi începând din aprilie.

REFORME SAU PUCI Vitali Feşcenko, unul dintre miile de militari ucraineni care luptă împotriva separatiştilor din estul ţării, lansează un avertisment autorităţilor pro-occidentale de la Kiev, anunţând că oamenii săi vor înlătura puterea actuală dacă vechiul sistem corupt nu se va schimba radical. La nouă luni după înlăturarea de la putere a lui Viktor Ianukovici, survenită după mai multe luni de proteste reprimate în sânge, tinerii revoluţionari se îndoiesc de promisiunile preşedintelui Petro Poroşenko şi ale deputaţilor aleşi recent pentru a transforma această fostă republică sovietică coruptă într-o ţară europeană. ”Nu va avea loc un al treilea Maidan”, explică Vitali, referindu-se la mişcarea de contestare din iarna trecută, care a avut loc la zece ani după Revoluţia Portocalie pro-occidentală. ”Va avea loc un puci”, a avertizat el autorităţile, care se confruntă deja cu o criză economică agravată de conflictul sângeros din estul ţării, izbucnit după pierderea umilitoare a peninsulei Crimeea, anexată în martie de Rusia. ”Le vom da şase luni pentru a schimba ţara”, adaugă Iuri Bereza, comandantul batalionului Dnipro-1.

În timp ce forţele ruse ocupau Crimeea, Ucraina, o ţară cu 45 de milioane de locuitori, care încă îşi plânge morţii din centrul Kievului, nu avea o armată demnă de acest nume, numai aproximativ 6.000 de bărbaţi fiind pregătiţi să lupte, potrivit unei dezvăluiri a ministrului Apărării de atunci. Odată cu izbucnirea rebeliunii în est, au apărut batalioane de voluntari care, alături de armată, îi înfruntă pe insurgenţi, adesea cu mai multă eficienţă. ”Armata regulată avea arme, dar nu avea moral, voluntarii aveau spirit de luptă, dar nu aveau echipamente”, explică analistul militar Serghii Zgureţ. Potrivit Ministerului de Interne, care supervizează unităţile paramilitare, există 34 de grupări de voluntari. Expertul Serghii Zgureţ estimează că peste 50.000 de paramilitari sunt pregătiţi pentru a participa la lupte. Dar convingerile ultranaţionaliste ale unora dintre aceste grupări, precum şi acuzaţiile de ucidere a unor civili le umbresc acţiunile. Cel mai controversat dintre toate pare a fi batalionul Azov, în jurul căruia există un oarecare scepticism, din cauza insignelor naziste pe care le foloseşte. Batalionul Azov a apărat portul Mariupol, ultimul mare oraş din est aflat sub controlul Ucrainei, iar comandantul său, Andrii Bileţki, a fost ales deputat în recentele alegeri legislative din Ucraina. Pravîi Sektor, o mişcare ultranaţionalistă paramilitară care s-a remarcat în timpul Maidanului de la Kiev, are, de asemenea, un batalion pe care Guvernul ucrainean refuză să-l înregistreze. Liderul acestei mişcări, Dmitro Iaroş, ”bestia neagră a Rusiei”, unde este dat în căutare pentru terorism, a fost de asemenea ales deputat în regiunea Dnipropetrovsk, unde s-a născut. ”Naţionaliştii nu vor să li se spună nazişti. Suntem oameni normali, probabil puţin mai radicali”, se apără Daşa Sluţkovska, o combatantă în vârstă de 29 de ani din cadrul Pravîi Sektor. Ei îi detestă pe Vladimir Putin, dar şi pe funcţionarii ucraineni corupţi şi învinuiţi de eşecurile sângeroase, precum cel suferit în august, în bătălia de la Ilovaisk, unde peste 100 de militari ucraineni au fost ucişi.