Ambasada Rusiei în Marea Britanie a eliberat vize care să le permită celor nouă poliţiştilor britanici implicaţi în anchetarea morţii lui Alexandr Litvinenko să se deplaseze la Moscova, pentru audierea martorilor care s-au întîlnit la Londra cu fostul spion rus, înainte de a muri, printre alţii, o fostă gardă de corp din cadrul KGB. Scotland Yard a identificat deja un posibil traseu al substanţei poloniu 210, ce corespunde parţial cu deplasările efectuate de Andrei Lugovoi pe teritoriul britanic, înainte de îmbolnăvirea lui Litvinenko. Omul de afaceri a negat orice implicare şi susţine că traseul este rezultatul tentativei asasinilor adevăraţi de a-i înscena, lui şi prietenilor săi, această crimă.

Unul din apropiaţii lui Litvinenko, Alex Goldfarb, a declarat că acesta îl suspecta pe Lugovoi, chiar dacă pe patul de spital, fostul spion l-a spuspectat şi pe Mario Scaramella, care în prezent este şi el o victimă a complotului. Medicii au descoperit în organismul italianului o cantitate de poloniu 210 de cel puţin cinci ori mai mare decît doza letală. Deocamdată, rezultatele analizelor patologice efectuate rămîn normale. Concentraţia periculoasă de poloniu i-ar putea rămîne în organism timp de mai multe luni. Acesta nu a acuzat pe nimeni că l-ar fi otrăvit.

Romano Prodi, principalul agent KGB, la sfîrşitul anilor '70

Personaj enigmatic, în vîrstă de 40 de ani, Mario Scaramella se prezintă expert în securitate şi consultant internaţional şi susţine, într-un e-mail trimis avocatului său, că are înregistrări în care Litvinenko vorbeşte despre legăturile unor politicieni şi ziarişti italieni cu KGB. În mesajul expediat de la Londra avocatului Sergio Rastrelli, Scaramella susţine că are documente şi filmări ce dezmint acuzaţiile formulate în mod nefondat şi periculos împotriva sa, conform cărora, în paralel cu activitatea din cadrul comisiei parlamentare, ar fi strîns, în scopuri electorale, informaţii despre legăturile oamenilor politici italieni de stînga cu fostele servicii secrete sovietice, KGB.

O serie de convorbiri telefonice ale sale cu senatorul Paolo Guzzanti, preşedintele comisiei Mitrohin, reprezentînd Forza Italia, au dezvăluit încercarea celor doi de a demonstra că actualul premier Romano Prodi şi liderul ecologist Alfonso Pecoraro Scanio au avut legături cu KGB. Mario Scaramella a negat că ar fi colaborat vreodată cu serviciile de securitate italiene şi a dezminţit categoric orice candidatură depusă pe lîngă acestea, explicînd şi natura colaborării pe care a avut-o cu Litvinenko. Fostul spion rus a colaborat ca autor de rapoarte referitoare la securitate cu Organizaţia de Monitorizare a Depozitelor de Deşeuri Radioactive, înfiinţată de Mario Scaramella. În 2004, i-a cerut să furnizeze elemente despre situaţia din Italia, pentru uzul comisiei Mitrohin, pe care le-a obţinut prin intermediul birourilor Naţiunilor Unite de la Londra şi al ambasadei Italiei la Londra. Acestea se refereau la politicienii şi ziariştii cu legături cu spionajul sovietic, precum şi la relaţiile dintre Moscova şi Brigăzile Roşii şi traficul cu substanţe nucleare. Toate documentele redactate de Alexandr Litvinenko în limba rusă şi toate declaraţiile sale audio sau video au fost puse la dispoziţia anchetatorilor britanici şi se află în arhivele Parlamentului italian, iniţiatorul anchetei desfăşurate de Comisia Mitrohin. Mario Scaramella consideră că otrăvirea amîndurora se datorează informaţiilor pe care Litvinenko i le-a transmis luni de-a rîndul.

Şi o serie de analişti susţin că premierul Romano Prodi ar fi fost recrutat de KGB în anii '70, identificîndu-l în persoana profesorului Ucitel, principalul spion din perioada respectivă. Romano Prodi îi va da în judecată pe acuzatori. Discutînd despre un posibil loc de refugiu în Occident cu un coleg din FSB, înainte de a fugi din ţară, în 2000, Litvinenko ar fi fost avertizat să nu meargă în Italia, fiind plină de agenţi KGB, unul din ei fiind Romano Prodi, profesor universitar. Potrivit cotidianului britanic "Mail on Sunday", Litvinenko ar fi fost ucis de KGB, care intenţiona să protejeze identitatea profesorului Ucitel. Mulţi italieni nu îl pot vedea pe Romano Prodi, un politician moderat, un economist care merge pe bicicletă, drept un James Bond.

Infiltrări pe teritoriul britanic

Serviciile ruse de informaţii, suspectate în cazul morţii lui Alexandr Litvinenko, au o reţea de peste 30 de spioni care operează în Marea Britanie. Această reţea reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Marii Britanii, potrivit unor surse din cadrul Parlamentului britanic. Agenţii ruşi, în medie cîte unul la fiecare cinci angajaţi ai ambasadei ruse de la Londra, monitorizează mişcările şi activităţile imigranţilor ruşi şi oponenţilor regimului Putin. Spionii ruşi sînt implicaţi în operaţiuni complexe de filare a oamenilor de afaceri, parlamentarilor şi oamenilor de ştiinţă britanici, în încercarea de a obţine secrete comerciale şi de stat. Se pare că doar Statele Unite au în prezent o reţea mai extinsă de spioni ruşi ce acţioneză pe teritoriul britanic.

Agenţii ruşi sînt la fel de activi ca în perioada Războiului Rece, în pofida faptului că Moscova este unul din principalii aliaţi ai Marii Britanii în războiul împotriva terorismului. Serviciile secrete britanice au prezentat aceste informaţii membrilor Cabinetului de la Londra, săptămîna trecută, sugerînd, de asemenea, că Litvinenko a fost cel mai probabil ucis de asasini plătiţi de stat, iar suspiciunile se îndreaptă în mod clar spre Moscova, care a reacţionat prompt, luni, prin intermediul şefului diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Guvernul rus s-a simţit "ofensat" de scrisoarea redactată de fostul spion rus pe patul de spital în care acuza regimul Putin că ar fi orchestrat otrăvirea sa. Îngrijorat de perspectiva unui scandal diplomatic, Tony Blair declara la sfîrşitul şedinţei de Guvern că cel mai important aspect pare să rămînă relaţia pe termen lung între cele două ţări.