Un fost membru al Partidului Regiunilor, aflat la guvernare în Ucraina, Inna Bohoslovskaia, a declarat într-un interviu pentru publicaţia ”Glavkom” că preşedintele Viktor Ianukovici ar putea să aibă aceeaşi soartă ca dictatorul român Nicolae Ceauşescu. Potrivit deputatului, cea mai bună soluţie pentru Ianukovici ar fi să semneze Acordul de Asociere cu UE, după care să-şi dea demisia. ”Doar în acest mod ar putea fi salvat. Asta este important pentru noi, înţelegeţi? România încă nu şi-a revenit după asasinarea lui Ceauşescu”, a subliniat politicianul. Bohoslovskaia a menţionat că Ianukovici este pe cale să se transforme în Ceauşescu, dar încă n-a repetat ceea ce a făcut dictatorul român. ”Astfel de semnale deja se resimt în societate. Dacă nu se va schimba situaţia, spiritele se vor încinge pe parcurs şi vor deveni periculoase. N-ar trebui să admitem acest lucru. Astfel de răni nu se vindecă decât peste sute de ani, dar trebuie să recunoaştem că putem să ajungem aici”, a mai spus Bohoslovskaia.

Zeci de mii de manifestanţi erau ieri în Piaţa Independenţei din Kiev, unde au fost instalate aproximativ 50 de corturi militare. Manifestaţii similare au avut loc în mai multe oraşe din vestul Ucrainei, protestatarii cerând demisia Guvernului şi a preşedintelui Viktor Ianukovici. Mii de protestatari ai opoziţiei blocau ieri dimineaţă sediul Guvernului de la Kiev, cerând demisia Administraţiei Ianukovici, după refuzul Kievului de a semna acordul de asociere cu UE. În noaptea de sâmbătă spre duminică, forţele speciale de la Kiev au dispersat un protest paşnic al studenţilor, lovind cu picioarele şi cu bastoanele în protestatari. Surse din cadrul Ministerului de Interne ucrainean au declarat că forţele speciale au acţionat la comanda Primăriei capitalei, întrucât aceasta avea misiunea să elibereze piaţa pentru instalarea bradului de Crăciun. Circa 20 de deputaţi din cadrul Partidului Regiunilor, aflat la guvernare în Ucraina, au părăsit grupul parlamentar în cursul zilei de ieri, în vederea formării unui nou partid politic.

JURNALIŞTI AGRESAŢI Potrivit informaţiilor de care dispune biroul reprezentantului OSCE, peste 40 de jurnalişti reprezentând presa naţională şi internaţională au fost agresaţi fizic şi răniţi grav în timp ce transmiteau de la protestele din Kiev. Printre aceştia se numără jurnalişti de la „Ukrainskaia Pravda“, 5 Kanal, 1+1, Euronews, Reuters, Agence France-Presse, The Associated Press sau de la ”The New York Times”. Repezentantul OSCE pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, şi-a exprimat, ieri, îngrijorarea cu privire la amploarea violenţelor comise împotriva jurnaliştilor la demonstraţiile de la Kiev. Mijatovic a reiterat apelurile adresate autorităţilor ucrainene de a opri violenţele împotriva mass-media şi de a deschide rapid o anchetă în privinţa acestor atacuri.

CRITICA LUI PUTIN Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a denunţat, ieri, manifestaţiile izbucnite în Ucraina, afirmând că ”este vorba mai degrabă de un pogrom decât de o revoluţie. Evenimentele nu prea au legătură cu relaţiile Ucrainei cu UE”. 11 persoane, printre care şi opozantul rus Boris Nemţov, au fost reţinute ieri în faţa ambasadei Ucrainei la Moscova, unde au organizat o acţiune de solidaritate cu manifestaţiile de la Kiev.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a discutat, ieri, cu preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, lansând un apel la calm, cerând respectarea drepturilor omului şi investigarea acţiunilor brutale ale autorităţilor ucrainene împotriva protestatarilor. Barroso a îndemnat toate părţile din Ucraina să aibă o atitudine de reţinere şi să fie respectate drepturile fundamentale. Preşedintele Ianukovici i-a transmis lui Barroso că este de acord cu această abordare. Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, a declarat ieri că omologul său ucrainean, Leonid Kojara, i-a dat asigurări că puterea ucraineană nu va introduce starea de urgenţă la Kiev.

INTERVENŢIE MILITARĂ A SUA Numeroase petiţii au fost publicate, începând de săptămâna trecută, pe site-ul Casei Albe, la secţiunea „We the People“, pentru a cere implicarea Administraţiei Obama în criza din Ucraina. Una dintre petiţii cere explicit o intervenţie militară a SUA în Ucraina. Aceasta a fost iniţiată sâmbătă şi a strâns până în prezent 8.341 de semnături. Pentru a-şi atinge scopul, ea trebuie să mai strângă 91.659 de semnături până la 30 decembrie. Pentru a primi un răspuns din partea Casei Albe, o petiţie trebuie să strângă 100.000 de semnături în 30 de zile, iar pentru a putea fi postată pe site-ul Casei Albe, aceasta trebuie semnată de 150 de persoane. După ce petiţia întruneşte numărul necesar de semnături, ea este introdusă pe o listă pentru a fi examinată de Casa Albă. O altă petiţie, iniţiată tot sâmbătă şi care a strâns 13.677 de semnături, cere ajutor militar american împotriva dictaturii din Ucraina. O altă petiţie cere sprijinul Administraţiei Obama pentru înlăturarea regimului actual prin toate mijloacele disponibile, inclusiv folosirea forţei. Dar petiţia care a strâns cel mai mare număr de semnături (129.332, întrunind deja pragul necesar pentru a fi examinată de Casa Albă) este cea care cere impunerea unor sancţiuni personale preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, şi membrilor Cabinetului de Miniştri, dacă nu semnează Acordul de Asociere cu UE. Sancţiunile ar trebui să includă interzicerea accesului lor pe teritoriul UE şi al SUA şi îngheţarea conturilor bancare ale companiilor afiliate acestora. Ieri după-amiază, petiţia încă nu primise un răspuns din partea Casei Albe.